Adicțiile și consecințele acestora: O privire realistă asupra impactului dependențelor
foto: publika.md
Potrivit specialiștilor, este foarte important să înțelegem că adicția este o problemă de sănătate și nu o slăbiciune de caracter, lipsă de voință sau eșec personal.
„Majoritatea substanțelor psihoactive (droguri, alcool, tutun) țintesc direct sau indirect sistemul de recompensă al creierului, inundând circuitul cu dopamină. Dopamina este un neurotransmițător produs de creier, asociat cu plăcerea, numit și hormonul fericiri. Când substanțele ajung în creier, acestea de fapt afectează grav modul de funcționare a creierului. Ca urmare pot apărea diferite crize, cauzând probleme de memorie, atenție și deficiențe de natură decizională, incluzând confuzia mentală susținută și afecțiuni permanente ale creierului”, afirmă Maria Vîrlan, decan al Facultăţii de Psihologie şi Psihopedagogie Specială a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”.
Cele mai comune efecte ale dependențelor asupra comportamentului uman sunt: paranoia, iritabilitatea, nervozitatea, agresivitatea, halucinațiile, judecata defectuoasă, impulsivitatea, pierderea controlului.
„Autorităţile Republicii Moldova încă nu au programe şi proiecte de prevenire a consumului de alcool, tutun şi droguri, în special pentru preşcolari şi şcolari mici, deşi anume la vârstă preşcolară şi şcolară mică este important de a direcţiona copilul în formarea unor comportamente corecte”, mai menționează Maria Vîrlan.
În cazul consumatorilor dependenți este nevoie inițial de apropierea în mod sincer de consumatori, cunoaşterea problemelor care i-au adus la consum şi identificarea ajutorului care li se poate acorda. Ulterior, urmează participarea la programele de reducere a riscurilor.
Conceptul de reducere a riscurilor a apărut la sfârșitul anilor '80. Acest termen a fost dezvoltat pentru consumatorii adulți de droguri, care nu vor să renunțe la stupefiante. Dependenții care consumau droguri intravenoase au obținut posibilitatea de a-și injecta metadonă sub supravegherea medicilor și de a utiliza seringi sterile. Drept urmare, medicii au ajuns la concluzia că introducerea terapiei cu metadonă este direct legată de scăderea ratei deceselor provocate atât de cauze naturale, cât și de supradozaj.
Ulterior, conceptul de reducere a riscurilor a fost aplicat și altor tipuri de comportament potențial riscant. De exemplu, programele de reducere a efectelor nocive, care au inclus distribuirea de prezervative către adolescenți, s-au dovedit a fi eficiente în reducerea numărului de sarcini la adolescenți și a bolilor sexuale.
În prezent, această abordare de reducere a riscurilor este aplicată în tratarea unui șir de adicții.
„Programele de reducere a riscurilor oferă persoanelor care nu vor sau, momentan, nu pot să renunțe la consumul de droguri, alcool, tutun, medicamente, sare, zahăr și grăsimi, alternativele mai puțin dăunătoare (tratamentul substitutiv al dependenței de opiacee, consumul de vin fără alcool, consumul de tutun fără fum, consumul de alimente fără sau cu un conținut redus de zahăr, sare și grăsimi)”, spune experta.
Specialiștii mai afirmă că problema adicțiilor a ajuns să reprezinte o amenințare la adresa securității şi sănătății publice atât la nivel local, cât şi la nivel național. Strategiile și planurile de acțiune de până acum nu au fost eficiente, iar vârsta consumatorilor dependenți a tot scăzut. Absența unei abordări multidisciplinare, integrate, care ar identifica şi ar propune soluţii pe baza unor investigaţii ştiinţifice, promovează arbitrariul şi improvizaţia, cheltuirea ineficientă a resurselor şi aşa insuficiente, precum și adoptarea unor măsuri de conjunctură pentru situaţii ce solicită timp şi viziune de perspectivă.
„Cu părere de rău, noi nu putem eradica problema adicțiilor, dar o putem controla, folosind cele mai moderne metode și tehnici de prevenire, reducere a riscurilor, tratament, resocializare și reinserție socială”, declară Maria Vîrlan.