Zi de doliu naţional în Moldova, în legătură cu funeraliile prozatorului, dramaturgului şi eseistului Ion Druţă.

Rude, colegi de condei, oameni de cultură şi zeci de cititori, care i-au apreciat opera, au venit să-şi ia rămas bun de la scriitor şi să-i aducă un ultim omagiu.

Autorităţile au ţinut cont de testamentul lui Ion Druţă atunci când au făcut programul funeraliilor. Acestea au început la Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Chişinău, unde a fost depus corpul neînsufleţit.

"Eu am lucrat profesoara de limba română 42 de ani şi pentru mine a însemnat cel mai mare prozator de literatură, dramaturg şi eseist, un om extraordinar, un om care a scris mai mult despre popor, nu in zadar este un scriitor al poporului, a scris despre omul de la ţară, despre tradiţii, a iubit limba, a luptat pentru ea, pentru limba română. A luptat pentru idealurile poporului nostru".

"A iubit atat de mult Moldova, că nu degeaba el tot aici vrea sa fie inmormantat si nu cu mare pompa, ca eu nu am intalnit la varsta mea, acus fac 70 de ani, nu am intalnit un om atat de modest ca Ion Druta".

"Este si va rămâne parte a patrimoniului nostru cultural. Cred că ca nimeni altul a descris satul, locul de unde cam toţi am pornit, care mai devreme, care mai târziu, şi de fiecare dată, citindu-l, ne amintim de copilăria noastră, de părinţii noştri. Da, e păcat, cred că avem încă multe de analizat. O să-i analizăm nu doar opera, dar şi soarta, destinul şi contribuţiile pe care le-a avut în anumite momente politice ale republicii noastre", a declarat Igor Grosu, preşedintele Parlamentului.

"O română la un grad mai înalt decât cei care aici ţineau hangul autoritătilor. Erau doar câţiva critici, printre care Mihai Cimpoi, Vasile Coroban în acea perioadă, care suportând cucuiele, vorbeau de valoarea autentică a prozatorului, dramaturgului Ion Druţă, care ne-a scos în lume, prin vocea căruia ne făceam auziţi. Era de o rară modestie, fapt remarcat de cei mai buni critici din spatiul romanesc", a spus Ion Hadârcă, poet.

"În primul rând ne luăm rămas bun de la o istorie, de la o legendă, de la un titan, de la o epocă în care noi am avut noroc să trăim, să ne bucurăm să comunicăm, să creştem, să ne educăm cu opera lui Ion Druţă. El a avut curajul mai întâi de toate, aşa cum aţi văzut imaginile de la anul 1965, congresul 3 al Uniunii Scriitorilor, când a cerut cu îndrăzneală să revenim la alfabetul latin, să revenim la limba română. El a avut curajul să-i susţină atunci pe marele Grigore Vieru, pe Busuioc, pe toţi cei care erau blamaţi de putere", a precizat Petru Hadârcă, directorul Teatrului Naţional Mihai Eminescu.

Cortegiul funerar s-a îndreptat spre Câmpia Sorocii.

Fostul preşedinte Vladimir Voronin îşi aminteşte cum a pledat Ion Druţă pentru ridicarea monumentului "Lumânarea Recunoştinţei".

"Eu eram impresionat de intenţia şi cât de mare accent dl Druţă pleda pentru amplasarea Lumânării Recunoştinţei şi acuma când a plecat de la noi eu am înţeles de ce. Într-adevăr, această lumanare a recunoştinţei va aminti celor care vor urca aceste trepte de Ion Druţă", a spus Vladimir Voronin.

Ion Druţă s-a născut la 3 septembrie 1928, în comuna Horodişte, fostul judeţ Soroca, azi - raionul Donduşeni. S-a stins din viaţă în data de 28 septembrie, la Moscova, la vârsta de 95 de ani. Scriitorul a cerut, în testamentul său, să fie înmormântat la Soroca, lângă monumentul "Lumânarea Recunoștinței".

Citeşte şi: VIDEO. Cum arată locul de veci ales de Ion Druță. Sicriul va fi coborât în mormântul săpat într-o poieniță