Multe forme de cancer sunt genetice, dar sunt multe forme care au şi cauze externe şi, mai mult decât atât, atunci când factorul genetic se alătură celui extern, este mult mai greu ca organismul să lupte împotriva cancerului, a afirmat Descoperă.

Un studiu recent a demonstrat cât de periculos este fumatul în acest context, căci mii de celule purtătoare ale ADN-ului pot suferi mutaţii, iar fumatul unui pachet de ţigări pe zi produce acest efect zilnic, având loc 150 de astfel de mutaţii în plămâni, 97 în laringe, 23 în cavitatea bucală, 18 în vezica urinară şi 6 în ficat, iar fiecare mutaţie creşte riscul ca aceste celule să devină cancerigene.

Fiecare ţigară conţine cel puţin 160 de substanţe cancerigene, ceea ce face ca 6 milioane de oameni să moară din această cauză în fiecare an, tutunul fiind cauza a 17 tipuri de cancer.

În anul 1956, epistemologii Richard Doll şi Bradford Hill au început să îşi pună întrebări în ceea ce priveşte rolul ţigărilor în apariţia cancerului de plămâni, iar începând cu prima zi a anului 1971, reclamele cu privire la ţigări conţineau şi avertismente cu privire la modul în care acestea afectează sănătatea, acest deceniu fiind crucial în ceea ce priveşte percepţia asupra acestei dependenţe şi a faptului că este extrem de periculoasă.

Cu toate acestea, dependenţa încă este o realitate. Tot ceea ce ingerăm ajunge să facă parte din noi şi, mai mult, ne modifică ADN-ul, iar acest lucru ne demonstrează cât de puţin control avem asupra corpului nostru şi asupra minţii.