Aerul poluant care provine din arderea cărbunelui are capacitatea să reducă viața a miliarde de oameni cu până la șase ani, potrivit unui nou raport, făcându-l astfel un ucigaș mult mai mare decât fumatul, accidentele de mașină sau virusul HIV, scrie The Guardian, citează digi24.ro.

Potrivit cercetătorilor realizate de Universitatea din Chicago, arderea cărbunelui este principalul vinovat pentru poluarea aerului. În India, un cetățean moare în medie cu șase ani mai devreme din cauza poluării din aer. În China, țară care a redus poluarea aerului în ultimii șapte ani prin diverse programe naționale, aerul poluant reduce în continuare viața cetățenilor în medie cu cel puțin 2,6 ani. 

Deși arderea combustibililor fosili conducere la poluarea aerului și accelerează criza climatică, țările au capacitatea de a reduce aerul murdar în interiorul propriilor granițe. Crizei climatice i se adaugă acum și poluarea aerului, care conduce în final la incendii de vegetație și completează un cerc vicios, potrivit oamenilor de știință.

Aceștia au mai spus că evenimentele recente din această vară, precum incendiile, inundațiile și valurile de căldură, au ilustrat ce se va întâmpla în viitor, în funcție de cum guvernele acționează sau nu. Totodată, cercetătorii au subliniat că blocajele generate de pandemia de COVID-19 au redus poluarea din aer prezentă în Himalaya, în timp ce incendiile din vestul SUA au provocat o poluare gravă pe cealaltă parte a continentului, fiind afectat aerul din orașul New York.

În medie, un cetățean de pe glob pierde aproximativ 2,2 de ani din viață din cauza actualului nivel de poluare a aerului. Dacă nu se schimbă nimic, poluarea îi va face pe cetățenii planetei să piardă 17 miliarde de ani. „Ce altceva de pe planetă îi face pe toți cetățenii planetei să piardă în total 17 miliarde de ani de viață?”, s-a întrebat Greenstone. 

„Cel mai îngrijorător lucru este că există țări în care normele guvernamentale și societale permit oamenilor să ducă o viață mai scurtă și mai bolnavă”, a spus Michael Greenstone, care a mai afirmat și că trecerea la o energie mai curată și aplicarea unor măsuri de calitate a aerului în cadrul centralelor electrice existente au puterea să reducă poluarea în multe țări.

Raportul Universității din Chicago a estimat și numărul de ani suplimentari de viață pe care oamenii i-ar putea câștiga dacă nivelurile de poluare a aerului din țările lor ar fi reduse în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. În nordul Indiei, acolo unde 480 milioane de oameni respiră un aer poluat de 10 ori mai mult decât oriunde altundeva în lume, s-ar câștiga 5,9 de ani, conform oamenilor de știință. De asemenea, reducerea poluării din aer ar putea suplimenta viața cetățenilor din Bangladesh și pe a celor din Nepal cu 5,4 de ani, iar pe cea a cetățenilor din Pakistan cu 3,9 de ani. 

În Africa Centrală și de Vest, impactul poluării cu particule în aer asupra speranței de viață este comparabil cu impactul virusului HIV/SIDA și malaria în rândul populației, însă spre deosebire de aceste afecțiuni, poluarea primește mult mai puțină atenție, se precizează în raport. 

Pe de altă parte, în China a început de aproape șapte ani, din 2013, un „război împotriva poluării”, care a reușit să reducă nivelurile de poluare a aerului cu 29%. Conform oamenilor de știință, acest lucru înseamnă un câștig în medie de 1,5 ani de viață, presupunând că reducerile sunt susținute și vor continua. 

„Cărbunele este sursa problemei în majoritatea părților lumii”, a spus Michael Greenstone, care a subliniat și că „dacă aceste costuri de sănătate ar fi incluse în prețuri, cărbunele ar fi necompetitiv în aproape toate părțile lumii”.

Gazul fosil este în mod semnificativ mai puțin poluant decât cărbunele, iar Japonia a declarat în iunie că va oferi un ajutor de 10 miliarde de dolari sub formă de ajutoare de stat pentru proiecte de decarbonizare a energiei în sud-estul Asiei, inclusiv pentru centralele electrice pe gaz. 

Însă, procesul de ardere a gazului determină la rândul său încălzirea globală. „Trebuie să fim clari. Gazul nu este o alternativă la cărbune și nici nu este un combustibil de tranziție. Investițiile în noi proiecte de gaze trebuie să se oprească imediat, dacă vrem să ajungem în 2050 la neutralitate climatică din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă”, a declarat Christiana Figueres, fostul director al ONU pentru climă.

Raportul AQLI se bazează pe cercetări care compară ratele mortalității în rândul persoanelor care trăiesc în locuri mai mult sau mai puțin poluate din toată lumea. Una din concluziile raportului constă în faptul că problemele cardiace și pulmonare reprezintă cea mai mare sursă de decese timpurii. În același timp, analiza oamenilor de știință de la Universitatea din Chicago se bazează pe poluarea cu particule mici, dar include și efectele altor poluanți atmosferici.