Dosarul medicamentelor contrafăcute, pornit acum doi ani, este departe de final. Imperfecţiunea cadrului legal, precum şi bâlbâielile din sistemul judecătoresc, nu permit finalizarea acestui caz. Astfel, furnizorii de medicamente contrafăcute s-au ales cu pedepse neînsemnate, farmaciile care au pus viaţa oamenilor în pericol, comercializând asemenea medicamente, au scăpat basma curată, iar Ministerul Afacerilor Interne nu găseşte răspuns la întrebarea - cine trebuie să suporte cheltuielile de distrugere a medicamentelor contrafăcute?

Prozerina, prostalin, Mezim. Ceea ce vedeţi în imagini nu este un depozit al unei farmacii, ci una din încăperile din clădirea departamentului serviciului operativ al MAI. Aici sunt stocate medicamentele contrafăcute, estimate la peste 1 milion de lei. Recent, medicamentele erau vândute în mai multe farmacii din ţară, astfel punând în pericol viaţa oamenilor. Acum, însă, autorităţile nu pot să decidă, cine ar trebui să se ocupe de nimicirea medicamentelor.

Potrivit Codului de procedură penală, nimicirea ţine de cheltuieli de judecată, pe care trebuie să le plătească condamnatul.

"În cadrul sentinţei emise de instanţa de judecată nu s-a specificat care este soarta corpurilor delicte, din contul cui se vor achita aceste servicii de nimicire", a precizat Andrei Ciobanu, inspector principal, MAI.

Ministerul de Interne a apelat după ajutor la Ministerul Sănătăţii. Reprezentanţii Agenţiei medicamentului au declarat că aceste probe pot fi nimicite, dar pe banii organelor de forţă. Poliţia nu dispune, însă, de 100 de mii de lei, necesari pentru această operaţiune.

"Nu e problema noastră. Atunci când ni se oferă acest medicament sau produs medicamentos pentru distrugere, drept urmare a unei plăţi făcute, atunci noi executăm", a explicat Alexandru Coman, directorul Agenţiei Medicamentului.

Judecătorul sectorului Buiucani Alina Danilov a aflat despre existenţa unor nereguli în hotărârea instanţei de la Publika TV. Ea susţine că procurorul nu a contestat-o şi nu a depus nici-o plângere. De altfel, s-a constatat că acest procuror nu mai este în funcţie.

Dacă soarta medicamentelor contrafăcute este incertă, atunci cele 62 de farmacii, care comercializau aceste produse timp de 5 ani, se pare că nu riscă nimic.

"Am primit un răspuns formal de la Camera de Licenţiere, prin care ne-au informat că nu au constatat probe suficiente pentru a iniţia procedura de retragere a licenţelor pentru activitatea în domeniul farmaceutic", a comunicat Andrei Ciobanu.

Furnizorii medicamentelor contrafăcute au fost puşi în libertate. Instanţa de judecată le-a aplicat doar amenzi: unuia de 3 mii de lei, celuilalt - de 42 de mii de lei. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, însă, din vânzarea produselor falsificate comercianţii au încasat peste 15 milioane de lei.