Cele mai recente alegeri parlamentare din Moldova au avut loc pe 29 iulie 2009. În urma acestora, a fost schimbată configuraţia Legislativului, unde majoritatea mandatelor sunt deţinute de reprezentanţii fostelor partide din opoziţie, reunite în Alianţa pentru Integrare Europeană. Eşecul alegerii preşedintelui ţării, dar şi lipsa de compromis între coaliţia de guvernare şi PCRM au generat  însă criza politică.

După alegerile anticipate din iulie 2009, cinci partide au intrat în noul Parlament: Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat şi Alianţa "Moldova Noastră".

Pe 8 august, PLDM, PL, PD şi AMN au format Alianţa pentru Integrare Europeană. Împreună au 53 de mandate în Legislativ din cele 101.

Iar PCRM a trecut în opoziţie, după opt ani de guvernare, şi a blocat cele două încercări de alegere a şefului statului, refuzând să voteze pentru singurul candidat al Alianţei, liderul PD, Marian Lupu.

În consecinţă, criza politică din 2009 a fost transferată în anul 2010. Cele mai aprinse discuţii s-au axat pe modificarea articolului 78 din Constituţie, cu privire la alegerea preşedintelui ţării. Iar posibilitatea modificării acestui articol în Parlament sau prin referendum a generat discuţii contradictorii chiar şi în Alianţă.

Proiectul Alianţei prevede ca şeful statului să fie ales direct de cetăţeni. PCRM a propus însă alegerea şefului statului de către Parlament, în trei tururi de scrutin şi cu cel puţin doi candidaţi în cursă. Dacă primele două tururi eşuează, PCRM propune ca, în al treilea tur, preşedintele să fie ales cu cel puţin 52 de voturi.

De asemenea, noul Legislativ a iniţiat discuţiile în privinţa modificării Codului Electoral, în sensul reintroducerii blocurilor electorale, interzise de comunişti în 2007.