Zăpada și gheața din zonele alpine ar putea conține agenți patogeni periculoși ce s-ar putea răspândi în atmosferă în urma creșterii temperaturilor, a avertizat o echipă de oameni de știință austrieci și italieni, informează marți DPA.

În urma furtunilor din deșertul Sahara, ploile care cad pe continentul European pot căpăta o nuanță roșiatică, iar praful din picături se depune pe străzi, pe mașini și pe zăpada din zonele montane. Aceste cantități mari de praf provenind din deșertul saharian ajung în Europa în fiecare an, iar oamenii de știință susțin, în urma unui studiu care a analizat aceste particule minuscule, că rezultatele sunt îngrijorătoare, scrie agerpres.ro.

Particulele de praf pot constitui un risc mai mare decât s-a crezut până acum deoarece acestea pot purta ciuperci și bacterii, susține echipa de oameni de știință formată din experți din Austria și Italia.

"Dacă acestea se depun, pot reprezenta un pericol", a declarat Tobias Weil de la Edmund Mach Foundation care a participat la studiu alături de colegi de la Universitatea Innsbruck din Austria.

Aceștia au analizat particulele de praf prezente în mostre de zăpadă din Alpi, ce fuseseră purtate de vânt în Europa în timpul furtunilor puternice din deșert din urmă cu trei ani, din februarie și aprilie 2014.

Potrivit experților, cele mai mari concentrații de astfel de sedimente au fost identificate în regiunile muntoase aflate între 2.000 și 3.000 de metri altitudine.

La analiza stratului de zăpadă depus în 2014, oamenii de știință au descoperit "aproape toate microorganismele din Sahara", după cum a declarat Weil pentru sursa citată.

Particulele purtate de vânt din Africa, pe distanțe lungi, pot avea un rol benefic, spre exemplu pentru fertilizarea cu minerale a pădurilor amazoniene, însă speciile de microbi care sunt transportate odată cu aceste sedimente pot fi periculoase.

Printre tipurile de ciuperci cele mai întâlnite în zăpada analizată s-au numărat Capnodiales și Pleosporales, care "conțin mai mulți patogeni importanți și foarte distructivi pentru culturile de cereale, legume, fructe, dicotiledonate și copaci", susțin oamenii de știință în raportul lor.

În plus, microbii ce ajung în Alpi s-au demonstrat a fi extrem de rezistenți la stres și au membrane celulare mai groase, a adăugat Weil. Potrivit cercetătorilor, aceștia străbat peste 2.500 de kilometri la altitudini mari, de multe ori la temperaturi sub 0 grade Celsius, se confruntă cu lipsa nutrienților și persistă în solul din regiunile montane după ce zăpada se topește.

Mai multe agenții ONU au anunțat într-un raport publicat anul trecut că emisiile mondiale de praf au crescut cu cel puțin 25% în ultimul secol din cauza intensificării activităților agricole și a schimbărilor climaterice. În raport se mai arată că agenții patogeni dispersați odată cu praful saharian contribuie la declanșarea unor epidemii de meningită în Africa și de febra văii marelui rift în Americi.

Oamenii de știință austrieci și italieni susțin că sistemele de monitorizare a zăpezii din Alpi ar trebui amplasate și în zona ghețarilor deoarece și aceștia pot conține agenți patogeni rămași captivi în urmă cu câteva secole și care ar putea ajunge în atmosferă odată cu topirea gheții.