În ţara noastră, încălzirea globală îi pune cel mai mult în gardă pe fermieri. Specialiştii susţin că agricultura se va lupta tot mai mult cu seceta, iar suprafeţele de verdeaţă se vor reduce treptat.

Nicanor Cosovoi, care are aproximativ două mii de hectare de culturi agricole, susţine că în ultimul deceniu recolta este tot mai mult afectată de capriciile vremii.

"Dacă înainte seceta era o dată în zece ani, acum practic în fiecare an se repetă", a spus agricultorul.

Fermierul spune că cea mai afectată cultură este porumbul: "Dacă nu plouă, dacă nu are umezeală, el repede tânjeşte".

Specialiştii susţin că odată cu schimbările climatice vor creşte şi cheltuielile pentru agricultură.

"Agricultura tradiţională va suferi prin faptul că planificarea agricolă va fi extrem de dificilă, costul mare de menţinere a sistemelor de irigare, costuri mari pentru asigurarea terenurilor", a menţionat Roman Chirică, expert economic.

Totuşi, creşterea temperaturii aerului are efecte benefice asupra unor culturi.

"Alte culturi termofile cum ar fi piersicul, caisul, viţa de vie se simt să zicem aşa favorabil, confortabil în noile condiţii climatice. Spre exemplu majorarea temperaturilor de la sfârşitul lunilor august-septembrie favorabil influenţează la calitatea strugurilor şi deci şi la calitatea vinurilor", a declarat Maria Nedealcov, directorul Institutului de Ecologie şi Geografie .

Schimbările climatice afectează şi copacii şi arbuştii. De exemplu, în Capitală a înflorit un liliac, mai devreme cu aproape zece luni. Specialiştii explică fenomenul prin vremea capricioasă din această primăvară, atunci când la sfâşritul lunii aprilie au căzut ninsori puternice. Cele mai recente secete, care au adus pierderi în economie, au fost înregistrate în 2007 şi 2011.