Alegătorii critică flash-mob-urile organizate de câteva partide care se declară împotriva dreptului cetățenilor de a alege direct deputatul lor
Mai multe personalităţi, dar şi alegătorii critică flash-mob-urile organizate în ultimele zile de câteva partide care se declară împotriva dreptului cetățenilor de a alege direct deputatul lor.
Unii afirmă că liderii celor câteva zeci de manifestanţi nu sunt consecvenţi, în timp ce alţii cred că aceştia se tem că nu vor ajunge în Parlament.
Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu susţine că organizatorii protestelor au pledat, anterior, pentru modificarea sistemului electoral. Totuşi, după ce a apărut proiectul de lege, aceştia au schimbat macazul.
"Unii lideri politici, care singuri la un moment dat au ieşit cu iniţiativa de a schimba sistemul electoral, anume aşa cum se prevede şi este adoptat în prima lectură, acum sunt contra, dat fiind faptul că iniţiativa vine de la un partid concret şi de la o persoană concretă. Este o problemă ce ţine de etică şi de moralitate", a afirmat expertul în Drept Constituţional, Nicolae Osmochescu.
Scriitorul Andrei Strâmbeanu afirmă că liderii protestelor nu susţin modificarea sistemului electoral pentru că nu au în partide personalităţi notorii care ar putea ajunge în Parlament.
"Nu le înţeleg. Sunt absurde, cum domnule să nu vrei, să-ţi cunoşti deputatul?! Tot banul este la mijloc. Să ştiţi că banul este la mijloc şi nu patriotismul, nu că aşa este mai bine. Urmăresc să-şi facă nume, să nu credeţi că altceva?!", a spus scriitorul Andrei Strâmbeanu.
Unii alegători cred că liderii politici care organizează protestele urmăresc interese proprii.
"Se tem că nu o să-i poată vota, nu vor putea fura mai departe, cum am mai furat până acum".
"Atunci când se alege deputatul, atunci ai mai multă încredere în el. Dacă sunt pentru a fi aleşi în particular oamenii, atunci clar că sunt contra protestelor lor".
"La proteste să iasă acel care, cum se spune, că cred în dânşii, dar noi credem în ceva mai bun. Dar până când ei promit, promit, dar o să vină şi o să spună că nu "s-a primit" la dânşii".
Câteva partide şi ONG-uri afiliate lor au anunţat, anterior, că vor organiza proteste masive faţă de modificarea sistemului electoral, însă manifestaţiile au devenit flashmob-uri la care participă doar câteva zeci de oameni.
Proiectele privind votul uninominal și cel mixt au fost comasate şi aprobate vineri în prima lectură. Documentul prevede ca, la următoarele alegeri, 50 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar 51 - direct de cetăţeni. Potrivit autorităţilor, modificările vor fi aprobate în lectură finală abia după consultările cu experţii Comisiei de la Veneţia, care au venit marţi la Chişinău.