(22.54) Oazu Nantoi: Aş vrea ca preşedintele să îi pună pe liderii AIE în faţa dilemei: to be or not to be, să pornească cronometrul, să declanşeze acest scenariu: să propună primul candidat, indiferent cine va fi, aleşii noştri să ştie că cronometrul e pornit. Şi atunci vreau să îi văd cu toate ambiţiile lor.

(22.51) Nicolae Ţveatcov: Nu ştiu ce vor europenii de  la liderii din AIE. Cred că componentele AIE se vor folosi la maximum de Constituţia imperfectă şi nefuncţională.

(22.48) Victor Puşcaş: Trebuie să schimbăm faţa Parlamentului, care să vină cu o cu totul altă faţă. Ar fi bine ca actualii guvernanţi să se gândească la Parlamentul de mâine, toate forţele politice care sunt în Parlament luptă pentru spectrul lor politic. Înseamnă că e necesar de a schimba sistemul electoral.

(22.45) Teodor Cârnaţ: Acum interesul naţional e ca cei trei lideri care au format AIE să ducă guvernarea până la capăt, deoarece au un program de guvernare bun.

(22.42) Oazu Nantoi: Politicienii sunt destul de fricoşi, ei simt presiunea din partea societăţii. Ei au simţit că ar putea fi penalizaţi, au simţit şi succesul şi pierderea şi asta i-ar putea împinge să formeze un nou Guvern.

(22.39) Victor Puşcaş: Trebuie să fie formate astfel mecanismele legale şi Constituţia ca să poată da răpuns la toate întrebările pe care le înaintează societatea.

(22.35) Oazu Nantoi: Situaţia e extrem de gravă, am avut proiecte de modificare a Constituţiei în actualul şi precedentul Parlament, dar nu au fost votate, deoarece clasa politică e atât de antagonizată, încât toţi vorbesc despre interese naţionale, dar nimeni nu e în stare să treacă de interesul de partid. Şi Constituţia o folosim ca bâtă, şi carenţele în Constituţie le interpretăm în scopuri de grup sau de partid. 

(22.33) Teodor Cârnaţ: Curtea Constituţională deocamdată nu are ce căuta aici, deoarece mingea e pe terenul preşedintelui acum. Trebuie să fie doi, trei, patru cinci candidaţi, trebuie să epuizăm termenul de 45 de zile, să trecem pas cu pas.

(22.30) Nicolae Ţveatcov: Avem Constituţie care are până la 68 de articole nefuncţionale, Curtea Constituţională care nu e funcţională, trei fracţiuni în Parlament care nu pot numi un Guvern. Mergem spre revoluţie.

(22.21) Oazu Nantoi: În Germania Guvernul se consideră demis prin numirea unui alt Guvern. Aleşii noştri trebuie să fie puşi în nişte limite rigide clare, formulate univoc, deoarece populaţia nu are timp să stea să asiste la aceste jocuri de culise. Politicienii trebuie să fie puşi în situaţia în care să nu poată interpreta aceste limite. Dacă aleşii poporului vor rata şi summitul de la Vilnius, atunci ei nu se mai pot lăuda cu nimic, nici cu salarii nici cu nimic. Despre ce candidat în UE putem vorbi dacă nu suntem admişi nici la pragul UE?

(22.18) Nicolae Ţveatcov: Se uită despre nişte principii de bază, alegerile sunt instituţia de bază a democraţiei, poporul e privat de dreptul de a-şi alege reprezentanţii în Parlament. Premierul nu trebuia să aştepte trei zile ca să-şi dea demisia, ci să o facă timp de trei ore, preşedintele nu trebuie să aştepte 45 de zile sau trei luni. Buchia legii poate e respectată, dar spiritul legii e încălcat, lucru care devine evident pentru oamenii de rând. În Bulgaria, a căzut Guvernul, în scurt timp sunt anunţate alegerile anticipate. Nu s-a jucat cu interpretări, cu nimic.

(22.13) Victor Puşcaş: Preşedintele trebuie să ia în consideraţie cât timp e necesar pentru a se găsi acest consens. Prima regulă care ar trebui să fie luată în consideraţie de toţi actorii politici: preşedintele trebuie să consulte fracţiunile parlamentare nu pentru a le întreba, trebuie cu adevărat consultare, ca să vadă că există majoritate care va susţine candidatura premierului în Parlament. Doi: candidatul care va fi numit de preşedintele RM trebuie să fie capabil să elaboreze lista, că formeze echipa de miniştri. Trei: deputaţii trebuie să fie conşienţi de faptul că sunt trimişi de popor în Parlament şi nu sunt veşnici acolo. Cum a fost în 99, foarte repede au conştientizat că dacă nu sunt în stare să numească un premier, pleacă toţi acasă. Ultimul moment: ce ţine de liderii politici, în Constituţie scrie că preşedintele consultă fracţiunile parlamentare, dar nu liderii politici, însă rolul ultimilor e foarte mare şi ei trebuie să-l conştientizeze.

(22.07) Oazu Nantoi: Partidele din AIE au pierdut mult. Dacă vor mai pierde timp cu negocieri de culise, vor pierde şi mai mult, să nu enerveze oamenii şi să nu se soldeze acest lucru cu eşec în anticipate. Preşedintele trebuie să se consulte, e un procedeu care poate să dureze câteva zile, dar nu câteva săptămâni sau luni.

(22.03) Teodor Cârnaţ: Preşedintele ca să nu piardă nicio zi de integrare europeană ar putea să înainteze candidatura îndată după consultarea cu fracţiunile parlamentare, dar mă tem că vor folosi toate trei luni.

(21.55) Victor Puşcaş: E vorba de trei luni, dar numai când are loc blocarea procedurii legislative. Atenţie la termenul de 45 de zile din moment primei solicitări. Curtea Constituţională nu a dat niciun fel de interpretări oficiale, deoarece nimeni nu s-a adresat. Sunt 4 reguli care trebuie să fie respectate pentru a se debloca situaţia şi a ieşi din criză. Nenumărate pot fi solicitările preşedintelui RM, dar trebuie să se încadreze în termenul de 45 de zile din momentul primei solicitări.

(21.50) Oazu Nantoi: RM spre deosebire de alte state nu a avut tradiţie de statalitate, o diasporă puternică, şcolită, ceea ce s-a răsfrânt inclusiv asupra cadrului juridic pe care îl avem. E optimist faptul că toate trei partide şi-au format echipele de negociatori, are cine să se aşeze la masă. Rolul său pozitiv trebuie să-l expună factorul extern. Miza anului 2013 e foarte mare şi aleşii noştri probabil conştientizează că vom avea de pierdut mult dacă vom deraia iarăşi în târgul de culise.

(21.46) Victor Puşcaş: Sunt trei momente: unu - are loc dezmembrarea AIE, al doilea - AIE declară neîncredere propriului Guvern, al treilea - opoziţia doreşte să revină la putere. Ce a fost la baza moţiuni de cenzură: toate trei elemente, dar principalul e opţiunea comuniştilor. Comuniştii nu doresc dialog, ci numai anticipate, de aici reiese cum trebuie să se comporte partidele care făceau parte din AIE.

(21.43) Teodor Cârnaţ: Ceea ce cer comuniştii s-a întâmplat şi în martie 2011, după s-au întors în Parlament şi au recunoscut totul. Această opoziţie îşi face treaba aşa: cu cât mai rău în ţară, cu atât mai bine. Aceste lozinci ţin doar de opoziţie, când vor ajunge la guvernare, îşi vor aprinde paiele în cap, deoarece dacă nu le vor îndeplini, alegătorii îi vor taxa. Cu cât mai tare vor striga comuniştii anticipate, cu atât mai repede liderii AIE vor găsi limbaj comun, deoarece vor identifica un duşman comun.

(21.40) Nicolae Ţveatcov: Ştim care e atidtudinea comuniştilor faţă de preşedintrlrales şi declaraţia PCRM de azi e cel puţin logică.

(21.39) Oazu Nantoi: PCRM ca partid de opoziţie are tot dreptul să insiste pe anticipate, dar nu îmi place refuzul lor de a discuta cu preşedintele ţării, puteau să îi spună în faţă opţiunea lor. Aleşii aceluiaşi popor trebuie să se întâlnească cu preşedintele ţării, nu înseamnă că trebuie să renunţe la direcţia lor politică.

(21.36) Nicolae Ţveatcov: Sunt scopuri la suprafaţă şi ascunse. În ultimul timp au apărut mai mulţi trădători care folosesc mandatele obţinute de PCRM în alegeri, anticipatele ar permite să îşi întoarcă aceste mandate înapoi. În PCRM e o oarecare consecvenţă, declaraţiile lor sunt de ieri, azi şi mâine. Poate aceasta e unica soluţie în condiţiile în care se află PCRM, e presat, intimidat din toate părţile, discriminat în mass media. PCRM azi nu poate să se bucure de susţinere din partea organizaţilor internaţionale şi poate să se bazeze doar pe susţinerea alegătorilor, care au alte interese.

(21.33) Oazu Nantoi: Comportamentul comuniştilor din păcate e previzibil şi primitiv. Liderul nu îmbătrâneşte, ci dimpotrivă şi ideile sunt aceleaşi, PCRM se ţine morţiş de această linie de comportament, care îi aduce doar daune.

(21.29) Opoziţia comunistă nu vrea să discute cu preşedintele Timofti despre desemnarea unui nou prim-ministru şi insistă pe scenariul alegerilor anticipate, ca singura soluţie pentru depăşirea crizei politice. Foştii colegi de Alianţă vor să creadă, însă, că mai pot guverna împreună încă aproape doi ani.

Care va fi deznodomântul crizei poltice din Republica Moldova? Vor reuşi comuniştii să ducă ţara spre alegeri anticipate? Sau interesul de grup al partidelor din fosta coaliţie îi va obilga să reînvie Alianţa pentru Integrare Europeană pentru a 3-a oară?

Răspunsurile la aceste întrebări le aflaţi în această seară, la Fabrika. Invitaţii de astăzi sunt:

- avocatul Teodor Cârnaţ,

- fostul judecător al Curţii Constituţionale Victor Puşcaş,

- directorul de programe în cadrul Institutului de Politici Publice, Oazu Nantoi,

- politologul Nicolae Ţveatcov.