(UPDATE 21.18) Experţii afirmă că este puţin probabil ca unul dintre cei şase candidaţi să fie ales din primul tur. Primele rezultate parţiale vor fi prezentate mâine dimineaţă. Oamenii de rând îşi exprimă speranţa că vor trăi mai bine. În stânga Nistrului au fost deschise peste 250 de secţii de votare.

(UPDATE 19.17) Comisia Electorală Centrală a regiunii separatiste a informat că, la ora 18, prezenţa la vot a fost de 54,38 la sută din alegători.

(UPDATE 16.02) Până la ora 15.00, prezenţa la vot este de 44,53% din numărul total de alegători.

(UPDATE 13.29) În orașul Tiraspol a fost deschisă o secție de votare unde cetățenii din Transnitria pot să-și exercite dreptul de vot chiar dacă nu au viză de reședință sau nu sunt înregistrați în regiune, potrivit Novîi Reghion.

(06.30) În stâga Nistrului se desfăşoară, astăzi, aşa-zisele alegeri prezidenţiale. În cursa electorală s-au înscris şase candidaţi.

Cu cele mai mari şanse sunt cotaţi actualul lider separatist Igor Smirnov, şeful sovietului suprem Anatoli Kaminski şi predecesorul acestuia, Evgheni Şevciuk.

Potrivit aşa-numitei comisii electorale centrale din regiune, pentru scrutinul de astăzi vor fi deschise 259 de secţii de votare, la care sunt aşteptaţi peste 400 de mii de alegători. Nici Chişinăul, nici comunitatea internaţională nu recunosc aşa-numitul scrutin organizat de Tiraspol.

După două decenii de pretinsă independenţă, aşa-numita "Republică Moldovenească Nistreană" nu este recunoscută oficial de niciun stat. Şi asta în pofida faptului că a fost instituit Sovietul Suprem care a adoptat Legea fundamentală a Transnistriei.

Pe 2 septembrie 1990, la Tiraspol a fost proclamată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Transnistreană. Diferendul transnistrean a început când Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a adoptat Legea cu privire la limba de stat şi alfabetul latin. În semn de protest, întreprinderile din regiunea transnistreană au intrat în grevă. În urma referendumului din 1990, oraşului Tiraspol i-a fost conferit statut de teritoriu autonom. În 1991, în regiunea separatistă a fost adoptată prima Constituţie şi au fost organizate alegeri prezidenţiale. Primul preşedinte autoproclamat a devenit Igor Smirov. Mai târziu, regiunea transnistreană şi-a instituit imn, drapel, stemă de stat, dar şi monedă proprie. În martie 1992, în regiune a izbucnit un conflict, în cadrul căruia a fost utilizat armamentul din dotarea Armatei a 14-a a Rusiei. Chişinăul şi Moscova au convenit să înceteze focul, instituind un mecanism de menţinere a păcii şi un format de negocieri politice. De 19 ani nu s-au mai înregistrat ciocniri armate, însă negocierile în formatul 5+2 au fost blocate mai bine de 5 ani.