Alegătorii români sunt chemați duminică la urne pentru a-și alege cel de-al optulea parlament de când și-au recâștigat dreptul la democrație. În 2016, vom avea în noul Parlament 464 de parlamentari (328 de deputaţi şi 136 de senatori). Dar până aici a fost un drum lung. Iată câteva cifre, recorduri și curiozități care, poate, vă vor face să priviți scrutinul cu mai mult interes, scrie Digi24.ro.

SEDIUL PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

Palatul Parlamentului este a treia clădire din lume din punct de vedere al volumului. Are o suprafaţă desfăşurată de 365.000 mp, 270 metri lungime, 245 de metri lăţime, 84 de metri înălţime şi 16 metri adâncime.

Valoarea clădirii Parlamentului este estimată la peste 2 miliarde de euro.

Parlamentul are aproape 1000 de încăperi: 440 de birouri, peste 30 săli, 4 restaurante, 3 biblioteci şi o sală de concerte.

La construcţie s-au folosit un milion de metri cubi de marmură. Parlamentul are 2.800 de candelabre şi 220.000 mp de covoare.

La ridicarea clădirii au lucrat peste 100 de mii de persoane.

PRIMUL PARLAMENT

Istoria parlamentară în România începe În 1831 când, în Ţara Românescă, este adoptat un act constituţional denumit Regulamentul organic.

Ulterior, Unirea Principatelor Române a creat premisele constituirii statului unitar român sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Primul Parlament al Principatelor a fost înfiintat în ianuarie 1862, după modelul francez. În 1864 este elaborată și prima Constituţie.

PRIMUL GUVERN AL PRINCIPATELOR

În 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Româneşti. Primul executiv a fost condus de conservatorul Barbu Catargiu şi avea opt portofolii. Mandatul său se încheie în iunie 1862 când Barbu Catargiu este asasinat.

PRIMUL PARLAMENT AL ROMÂNIEI MARI

Alegerile pentru primul Parlament al României Mari au avut loc în noiembrie 1919. Au fost aleși 560 de deputaţi şi senatori.

Partidul Naţional din Transilvania a obţinut cele mai multe mandate - 169, urmat de liberali cu 100 de mandate.

PARLAMENTUL ÎN PERIOADA MONARHIEI

Venirea lui Carol I transformă România în monarhie constituţională. Constituția din 1866 a redefinit funcționarea Parlamentului. Parlamentul a fost reorganizat după modelul parlamentelor Europei Occidentale.

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ

În 1877, România participă la războiul ruso-turc pentru a-şi câştiga independenţa faţă de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu proclamă independenţa în Parlament. La 10 mai documentul este semnat şi de către principele Carol I.

CONSTITUŢIA DIN 1923

În 1923, Parlamentul dezbate şi aprobă o nouă Constituţie, care consfinţeşte realizarea României Mari. Noua lege fundamentală are 138 de articole.

Parlamentul constituie puterea legislativă, prin Senat și Adunarea Deputaților.

DICTATURA LUI CAROL al II-LEA

În 1938, printr-o lovitură de stat, Carol al II-lea instaurează așa-zisa dictatură regală. Odată cu preluarea puterii de către Carol al II-lea, rolul Parlamentului este diminuat. Regele are dreptul de a legifera prin decrete-legi.

PARLAMENTUL ÎN PERIOADA COMUNISTĂ

Prima Constituţie comunistă este adoptată în 1948 şi transformă Parlamentul în adunare unicamerală. Marea Adunare Națională devine un organism formal, subordonat total puterii comuniste.

1990, PRIMELE ALEGERI LIBERE

Revoluţionarii ieşiți în stradă în decembrie 1989 au cerut reînfiinţarea partidelor şi alegeri libere. România a revenit la sistemul cu parlament bicameral. La 20 mai 1990, românii şi-au ales un nou preşedinte, dar şi reprezentanţi în Adunarea Deputaţilor şi în Senat.

PRIMUL PARLAMENT POSTCOMUNIST

Primul Parlament din 1990 a fost ales prin vot proporțional, pe liste de partid, fără existența unui prag electoral. În Camera Deputaţilor au ajuns astfel nu mai puţin de 27 de formaţiuni politice, iar la Senat 7.

PREZENŢA LA PRIMELE ALEGERI LIBERE

Primele alegeri libere au adus la urne peste 14,8 milioane de votanţi. În total, nu mai puţin de 86,19% din totalul alegătorilor au fost la urne la scrutinul din mai 1990. E o prezență la urne care nu s-a mai atins de atunci.

PRIMA CONSTITUŢIE DUPĂ REVOLUŢIE

Prima Constituţie democratică a fost aprobată, prin referendum, în decembrie 1991, după un an şi jumătate de dezbateri parlamentare.

Documentul a primit peste 77 la sută din voturile populare.

INDEMNIZAŢIA PARLAMENTARILOR

Constituţia din 1866 nu prevedea nicio indemnizaţie pentru membrii Senatului. După adoptarea Constituţiei din 1923 şi până în zilele noastre cuantumul indemnizaţiei pentru aleşi se stabileşte prin lege organică.

IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

Imunitatea parlamentară apare în toate Constituţiile democratice, începând cu cea din 1866. Constituţia comunistă din 1952 prevedea ca fiecare deputat să dea socoteală în faţa alegătorilor pentru activitatea sa.

PRAGUL ELECTORAL

Partidele care au intrat în cursa electorală în 1992 erau obligate să obţină 3% din voturi pentru a accede în Parlament. Din anul 2000 pragul electoral a crescut la 5% din numărul voturilor exprimate.

CEA MAI MICĂ PREZENȚĂ LA VOT

Cea mai mică prezenţă la votul pentru alegerea parlamentarilor s-a înregistrat la alegerile din anul 2008- doar 39,2%. Din totalul alegătorilor au fost prezenţi la urne doar 7.238.871.

SISTEMUL DE VOT

Din 1990 şi până în 2004 parlamentarele s-au desfăşurat pe sistemul votului pe liste de partid. La alegerile din 2008 şi 2012 a fost introdus sistemul uninominal mixt. În 2016, se revine la sistemul de vot pe liste şi pe bază de candidaturi independente, pe principiul reprezentării proporţionale.

VOTUL ALB

Votul alb – buletinul în care nu apare ștampila „votat” - a fost o premieră introdusă la alegerile din anul 2008. Acest tip de vot îi consemnează pe cei care au fost la vot, dar nu au nicio opţiune. Aceste voturi nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

CEL MAI MARE NUMĂR DE PARLAMENTARI

Cel mai mare număr de parlamentari aleşi a fost consemnat la alegerile din 2012. Ca urmare a sistemului de vot, în Parlament au ajuns 588 de aleşi.

CEL MAI MIC NUMĂR DE PARLAMENTARI

Cel mai mic număr de parlamentari a fost consemnat după alegerile din 2004.

Scrutinul a adus în băncile Parlamentului 469 de aleşi - 332 de deputaţi şi 137 de senatori.

PREŞEDINŢII CAMEREI DEPUTAŢILOR

Din 1990 şi până în prezent, Camera Deputaţilor a avut nouă preşedinţi.

Primul care a ocupat funcţia a fost Dan Marţian, între iunie 1990 şi octombrie 1992.

PREŞEDINŢII SENATULUI

Senatul a avut 10 preşedinţi din 1990 şi până în prezent. În plus, camera superioară a Parlamentului a avut în ultimii 26 de ani şi trei preşedinţi interimari.

EFICIENŢA ALEŞILOR ÎN 2016

În 2016 au fost depuse în ambele camere ale Parlamentului 1089 de iniţiative legislative. 383 au fost votate ca legi şi au fost promulgate de preşedintele României.

PALATUL PARLAMENTULUI - OBIECTIV TURISTIC

Palatul Parlamentului a fost vizitat anul trecut de peste 215.000 de turişti.

Un tur al clădirii care cuprinde subsolul, dar şi panorama oraşului ajunge la 55 de lei.

PRIMUL SEDIU AL DEPUTAŢILOR, ÎN DEALUL MITROPOLIEI

Adunarea Deputaţilor şi, ulterior, Camera Deputaţilor au funcţionat până în 1997 în Dealul Mitropoliei. După mutarea aleşilor în Casa Poporului, Palatul Deputaţilor a rămas în administrarea Patriarhiei.

SEDIILE SENATULUI

Senatul a funcţionat după 1990 în fostul sediu al Comitetului Central al PCR din Piața Revoluției. Din septembrie 2005, senatorii au fost mutaţi în Palatul Parlamentului.

VOTUL CENZITAR

Legea electorală din 1864 le-a dat drept de vot celor care plăteau un anumit impozit pe venit sau deţineau proprietăţi.

Puteau să voteze, indiferent de venituri, şi oamenii educaţi, precum profesorii, inginerii, arhitecţii sau preoţii.

VOTUL UNIVERSAL

Votul universal dă fiecărui cetățean adult și cu discernământ dreptul de a-și alege reprezentanții în legislativ. Acest tip de scrutin a fost introdus în România odată cu alegerile din 1919, însă doar pentru bărbaţi. Femeile au primit în 1939 dreptul de a vota.

CÂŢI ROMÂNI SUNT AŞTEPTAŢI LA VOT

Datele oficiale consemnează peste 18,9 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Dintre aceştia 609.962 de cetăţeni au drept de vot în străinătate.

VÂRSTA NECESARĂ PENTRU A FI ALES

Cei care vor să fie deputaţi trebuie să aibă cel puţin 23 de ani împliniţi.

Pentru a fi aleşi în Senat, candidaţii trebuie să aibă minimum 33 de ani.

INTERDICŢIE DE A VOTA

Constituţia actuală le interzice dreptul de a vota celor care sunt debili sau alienaţi mintal. Nu vor putea vota nici cei care şi-ai pierdut drepturile electorale în urma unor sentinţe definitive.

CEL MAI MARE NUMĂR DE BULETINE DE VOT NULE

Cel mai mare număr de voturi nule s-a înregistrat la alegerile din septembrie 1992: 1.554.725 de voturi nule. Nu mai puţin de 12,4% din voturile exprimate au fost nule.

NORMA DE REPREZENTARE A UNUI PARLAMENTAR

Un singur deputat reprezintă cel puţin 73 de mii de cetăţeni. Un senator reprezintă 168 de mii de cetăţeni.

CÂŢI ALEŞI VA AVEA PARLAMENTUL ALES ÎN 2016

În urma votului 11 decembrie vor fi aleşi 464 de parlamentari.

Românii vor avea 328 de deputaţi şi 136 de senatori.

REPREZENTAREA FEMEILOR ÎN PARLAMENT

Numărul cel mai mare de femei în Parlament după 1989 s-a înregistrat în urma alegerilor din 2012 – 67. Numărul cel mai mic de femei parlamentar s-a înregistrat în legislatura 1992-1996 - DOAR 18, adică puţin peste 3% din totalul aleşilor.

MANDATUL PARLAMENTARILOR

Membrii Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. Mandatul aleşilor se prelungeşte în situaţii excepţionale, precum starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

INSTITUŢII CU MEMBRI NUMIŢI DE PARLAMENT

Parlamentul este responsabil pentru numirea membrilor a 22 de instituţii.

Printre cele mai importante se numără Curtea Constituţională, serviciile de informaţii, BNR, radioul şi televiziunea publice.

CONTROLUL PARLAMENTAR ASUPRA GUVERNULUI

Parlamentul acordă încredere Guvernului (învestesc guvernul) cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot demite Guvernul prin adoptarea unei moţiuni de cenzură.