Duminică românii își aleg viitorii parlamentarii. Peste 7.500 de candidați au intrat în competiția electorală pentru cele 464 de fotolii de senatori și deputați.

Parlamentul României este bicameral și este format din Senat şi Camera Deputaților. Cele două structuri mai sunt numite camera superioară și inferioară a Legislativului. Structurile interne ale acestora sunt formate din: Biroul permanent, Grupurile parlamentare şi Comisiile parlamentare.

Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori, iar pentru Camera Deputaţilor - de un deputat la 73.000 de locuitori.

Bucureştiul va fi cel mai bine reprezentat. Va avea 13 senatori şi 29 de deputaţi. Urmează județul Iași care va avea în total 17 parlamentari. Iar Prahova și Constanța vor avea câte 16 reprezentanți fiecare.

Un proiect legislativ, înainte de a ajunge pe masa președintelui țării, trebuie să fie votat atât de camera superioară, cât și de cea inferioară.

Camera Deputaţilor are ultimul cuvânt atunci când este vorba despre legislaţia muncii, mediu, ajutoare sociale, iar Senatul decide regulile din educaţie și administraţia locală.

Exită însă și ședințe comune ale celor două structuri. În cadrul unor astfel de reuniuni, se votează Avocatul Poporului, conducerea serviciilor secrete, cea a Autorității de Supraveghere Financiară și a televiziunii publice.

În situaţii de criză, parlamentarii pot declara stare de război, de mobilizare şi de încetare a ostilităţilor militare.

De asemenea, parlamentarii înaintează președintelui candidatul pentru funcția de premier. Programul Guvernului este și el aprobat de Legislativ.

Toți deputații și senatorii lucrează trei zile pe săptămână la București, iar vineri pleacă în teritoriu pentru a vorbi cu cetățenii.

La scrutinul de duminică participă patru partide parlamentare, șapte formațiuni neparlamentare și alianțe politice, 16 organizații ale cetățenilor care aparțin minorităților naționale și șase candidați independenți.