O societate niponă pentru securitate cibernetică susține într-un raport prezentat marți că ample campanii de atacuri informatice, similare celor care au subminat campania electorală a lui Hillary Clinton în favoarea lui Donald Trump în SUA, vizează în prezent site-ul mișcării franceze En Marche! și implicit campania candidatului său, Emmanuel Macron, care s-a calificat în turul doi al scrutinului prezidențial din Franța, când se va confrunta cu lidera extremei drepte Marine Le Pen, relatează marți cotidianul francez Le Figaro, potrivit Agerpres.ro.

Vinerea trecută, 14 aprilie, Emmanuel Macron dădea asigurări într-un interviu acordat revistei Jeune Afrique că va ști să se "facă respectat" de liderul rus Vladimir Putin. Pentru a păstra aparențele, Kremlinul i-a dat lunea aceasta dreptate, anunțând că "respectă alegerea francezilor". În culise, însă, se pare că Rusia are un favorit al scrutinului, comentează sursa citată.

De altfel, contul Twitter al postului TV al armatei ruse s-a poziționat în mod clar în 23 aprilie, îndemnându-i deschis pe francezi să voteze pentru Marine Le Pen, după cum a dezvăluit marți dimineața jurnalista Berengere Bonte. Totodată, postul CNN confirmă că echipe de hackeri ruși au luat drept țintă mișcarea lui Emmanuel Macron, En Marche!, cu metode asemănătoare celor folosite pentru a torpila campania lui Hillary Clinton în SUA.

Potrivit firmei Trend Micro, specializată în securitate cibernetică și având sediul la Tokyo, site-ul mișcării En Marche! ar fi fost vizat în ultimele săptămâni de atacuri de tip "phishing". Au fost descoperite patru site-uri capcană cu nume și aparență similară celui aparținând fostului ministru francez al economiei. Atacurile erau menite să obțină date personale ale vizitatorilor imprudenți. Avertizate de aceste subterfugii, echipele En Marche! nu au precizat dacă actuala lor campanie a suferit prejudicii sau nu în urma acestor operațiuni.

Potrivit AFP, care citează firma niponă Trend Micro, grupul de hackeri ruși Pawn Storm, cunoscuți și sub numele de Fancy Bears, Tsar Team sau APT28, acuzați că au vizat Partidul Democrat în timpul campaniei electorale din SUA, ar fi responsabil de aceste tentative de piratare împotriva mișcării lui Macron.

Serviciile de securitate ale statului francez, îngrijorate să vadă derulându-se un scenariu similar campaniei Trump-Clinton, au alertat de mai multe ori, începând cu sfârșitul lui 2016, echipele de campanie ale candidaților cu privire la amenințările informatice, extrem de virulente în marja acestui scrutin. Alertă reînnoită în urma acestor descoperiri, asigură CNN.

În ceea ce privește originile acestor atacuri, toate privirile se îndreaptă spre Moscova, notează Le Figaro. La drept vorbind, Franța a mai fost ținta hackerilor, atunci când postul TV5 Monde a fost piratat în 2015. Cu toate acestea, responsabilitatea directă a guvernului rus rămâne greu de demonstrat, în timp ce Vladimir Putin a negat oficial orice intenție de amestec în scrutinul din Franța.

Însă pentru Jason Healey de la Universitatea americană Columbia, nu există nicio îndoială că Rusia vrea să se amestece în scrutinul prezidențial din Franța.

"Serviciile de informații rusești au procedat deja la operațiuni de hacking în Franța și nu vor ezita să continue", declară el.

Totodată, scrie Le Figaro, apropierea dintre Marine Le Pen și liderul rus nu este un secret pentru nimeni, iar Vladimir Putin a avut o lungă întrevedere cu ea, la Kremlin, înainte de primul tur al alegerilor. Orientările politice antieuropene și naționaliste ale celor doi candidați politici le-au permis să afișeze un anumit număr de interese comune. Însă pentru moment candidata susținută de Frontul Național este în continuare dată învinsă în turul doi, cu o diferență mare, de circa 10 puncte procentuale, conchide Le Figaro.

În timpul campaniei pentru primul tur al acestor alegeri prezidențiale, în februarie, membrii echipei lui Emmanuel Macron și-au exprimat îngrijorarea și au denunțat calomniile care circulau pe rețelele de socializare, animate în opinia lor de Rusia. Ei au subliniat la acea dată că operațiunile aveau susținerea tacită a guvernului rus, prin intermediul mass-media subordonate puterii, precum Russia Today sau SputnikNews.