România îşi decide astăzi viitorul. Alegerile prezidenţiale vor stabili cine va conduce statul în următorii cinci ani. La urne sunt aşteptaţi peste optsprezece milioane de români. 

Secțiile de vot s-au deschis la ora 7.00 și se închid la ora 21.00. În ţara vecină sun deschise 18.550 de secţii de votare şi 294 în străinătate.

Dintre cei 14 candidaţi care aspiră la fotoliul de preşedinte, favorit este actualul premier, Victor Ponta. Sondajele îl creditează cu 40 la sută în preferinţele de vot. Principalul contracandidat este Klaus Iohannis, primar al Sibiului de 14 ani. El ar obţine aproape 30 la sută dintre sufragii.

Noul şef al statului se va confrunta cu o serie de provocări, precum combaterea corupţiei şi relansarea economică. Dacă niciunul dintre candidaţi nu va întruni jumătate plus unu din sufragii, va fi organizat turul doi de scrutin, în data de 16 noiembrie.

Noul şef al statului va depune jurământul după ce preşedintele în funcţie îşi va încheia mandatul, în data de 21 decembrie.

Publika.md aminteşte că România a avut trei preşedinţi în sfertul de veac de după revoluţie. În ultimii 25 de ani, la conducerea ţării s-au aflat Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu. 

Imediat după căderea regimului Ceauşescu, la cârma României a venit Ion Iliescu, o figură importantă a politicii româneşti de după revoluţie. El a deţinut două mandate de preşedinte al României, în perioada 1990-1996 şi 2000-2004. După schimbarea puterii, a început reforma economiei româneşti prin trecerea de la sistemul centralizat către economia de piaţă, proces care a durat mai bine de un deceniu.

În 1996, fotoliul de preşedinte este preluat de Emil Constantinescu. Primul an de mandat a coincis cu intrarea României într-o adâncă recesiune. Totuşi, până în 2000 statul vecin s-a angajat într-un amplu proces de reforme în economie, justiţie şi administraţie. 

Traian Băsescu a preluat, la sfârşitul lui 2004 o economie relativ stabilă şi un sistem fiscal consolidat. România, aflată în plin proces de integrare europeană, a intrat în cea mai bună perioadă de după căderea comunismului.

În 2007, anul aderării la UE, România a fost denumită "tigrul Europei". Lucrurile s-au schimbat însă dramatic în 2009, când Băsescu a fost reales în funcţia de şef al statului. Din cauza recesiunii, România s-a văzut forţată să ceară un ajutor financiar de aproape 20 de miliarde de euro.

În timpul celor două mandate ale preşedintelui Traian Băsescu, au fost organizate două referendumuri pentru demiterea sa, însă ambele au eşuat.