După un secol de la cele 50 de milioane de decese provocate de gripa „spaniolă”, epidemiile grave se înmulţesc, iar o nouă pandemie pare inevitabilă pe planeta noastră hiperconectată, scrie Agerpres.

„Pandemiile devin ameninţări reale pentru omenire”, a prevenit Elhadj As Sy, secretar general al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor Crucii Roşii şi Semilunei Roşii, intervievat de AFP la Davos.

Acest risc este luat foarte serios la Forumul de la Davos, care are loc anual în Elveţia şi la care participă numeroşi lideri din diferite domenii, care abordează, împreună cu societatea civilă şi oameni de afaceri, marile probleme ale lumii, dar şi teme de actualitate. În cadrul evenimentului internaţional a avut loc dezbaterea „Suntem pregătiţi pentru următoarea pandemie?”.

„Ştim că se va petrece, însă nu avem nicio posibilitate să o prevenim”, a concluzionat Sylvie Briand, specialistă în riscuri infecţioase în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Anul acesta marchează aniversarea unui centenar de la izbucnirea aşa-numitei gripe „spaniole”, cea mai gravă pandemie din istorie. Între 40 şi 50 de milioane de decese au fost înregistrate la nivel mondial în decurs de doi ani, mai multe victime decât în Marele Război.

„India a pierdut 5% din populaţia sa în 1918. Aceasta este singura perioadă din istoria sa în care populaţia a scăzut”, a amintit Richard Hatchett, director general al Coaliţiei pentru inovaţii în prevenirea epidemiilor (CEPI).

Un secol mai târziu, scenariul unui virus gripal necunoscut continuă să îi sperie pe experţi.

„Gripa este un virus respirator care se răspândeşte uşor, iar oamenii pot deveni contagioşi înainte de a prezenta simptome, aşadar nu este uşor de controlat”, a explicat Sylvie Briand.

Multe dintre aceste virusuri deţin, de asemenea, particularitatea că sunt capabile să se 'contopească' între ele sau cu virusuri aviare ori porcine ducând la formarea unor combinaţii cu potenţial devastator pentru om, scrie digi24.ro.

În ciuda apariţiei substanţelor antiviralele, a antibioticelor şi a primelor vaccinuri, alte două pandemii de gripă, în 1957 şi 1968, au cauzat câteva milioane de decese.

Epidemiile mai recente - precum ar fi SRAS (Sindromul respirator acut sever), cu peste 770 de decese în Asia în 2003 - ne-au reamintit că lumea rămâne vulnerabilă.

„În ultimii trei ani, a avut loc un focar de Ebola în Africa de Vest, de Zika în America de Sud şi, mai recent, o epidemie de ciumă în Madagascar”, a precizat Elhadj As Sy.

În opinia reprezentantei OMS, Sylvie Briand, „umanitatea este mai fragilă în faţa epidemiilor deoarece suntem mult mai conectaţi şi ne mişcăm mult mai repede decât înainte”. „Când călătorim, viruşii călătoresc odată cu noi”, a subliniat aceasta.

„Încă ne aflăm în punctul de a evalua consecinţele Zika”, a spus la rândul său Richard Hatchett.

Izbucnirea la sfârşitul anului 2015 în America Latină a unui focar al acestui virus cunoscut de 70 de ani şi responsabil de naşterea a unor copii cu malformaţii grave, i-a luat prin surprindere pe oamenii de ştiinţă. La fel ca Ebola, febra hemoragică a ucis peste 11.000 de persoane în Guineea, Liberia şi Sierra Leone în 2014 şi 2015.

Pe lângă consecinţele umane teribile, aceste virusuri provoacă "răni" şi la nivel economic. În 2015, apariţia a câteva sute de cazuri de MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) în Coreea de Sud "a amputat economia coreeană de 10 miliarde de dolari'', după cum a declarat Richard Hatchett.

„Costul total al pregătirii pentru o pandemie este estimat la 3,4 miliarde de dolari pe an. Pagubele anuale care pot fi înregistrate în cazul unei pandemii ar putea ajunge la 570 miliarde de euro”, a afirmat Bill Gates în februarie 2017. Fondatorul Microsoft a devenit un susţinător important al CEPI, lansată anul trecut la Davos cu finanţare de 700 de milioane de dolari.

Realizarea unui nou vaccin este riscantă şi necesită mult timp - patru până la şase luni - după cum a declarat responsabila OMS. În plus, este foarte scumpă - „între 100 şi 200 de milioane de dolari” pentru că este nevoie de numeroase teste, a explicat Peter Piot, director al Şcolii Igienă şi Boli Tropicale din Londra, Marea Britanie. De aceea, multe companii farmaceutice nu se simt motivate în acest demers.

În opinia lui Richard Hatchett, „nu există piaţă comercială pentru aceste produse până când nu va izbucni o epidemie, caz în care, brusc, toată lumea va dori un vaccin care nu există”.

Reuniunea anuală de la Davos este văzută ca o platformă unică pentru a stabili agenda mondială la începutul fiecărui an, deoarece, spre deosebire de summit-urile G20 şi G7 sau alte reuniuni internaţionale, nu numai că reuneşte mai mulţi lideri decât orice alt forum, ci şi peste 3.000 de reprezentanţi ai lumii economice, politice, sociale, culturale, academice şi ştiinţifice.