E un copil ca oricare altul. Merge la şcoală şi îşi ajută mama la treburi. Iar în clipele de răgaz visează la o lume la care, din păcate, nu are decât foarte rar acces.

Ana Maria a dus-o şi pe surioara ei mai mică, Ruslana, în lumea minunată a poveştilor. 

Chiar dacă nu are bani ca să le cumpere cărţi copiilor, mama Anei le încuarjează pe fetiţe să citească cât mai mult. Pentru că, cine ştie, poate într-o zi soarta lor se va schimba.

Ana nu ştie cum arată o bibliotecă. Deocamdată, visul ei încape într-un dulăpior, în care e prea mult loc liber.

O evanghelie de la nişte misionari şi o carte de poveşti. Asta e tot ce are Ana în dulăpiorul care ţine loc de bibliotecă acasă. Fetiţa de zece ani a auzit de la doamna învăţătoare că în lumea asta există milioane de poveşti ce aşteaptă să fie descoperite. Numai că pe lista de cumpărături a părinţilor ei, cărţile nu au încăput niciodată. Şi biblioteca şcolii e prea săracă.