Însă, cum țările mai mari din vest sunt printre primele la scepticism în UE, această evoluție ridică întrebarea dacă vaccinarea poate asigura imunitatea de turmă pe care și-o dorește continentul.

România reprezintă un foarte bun exemplu. În timp ce numai o cincime din cei 19 milioane de locuitori ai ei au primit până acum măcar o doză, listele de așteptare au dispărut și centrele de vaccinare fără programare le sunt deschise tuturor. Sâmbătă, unii miniștri s-au prezentat personal la centre de vaccinare pentru a-i ademeni pe cei mai puțin entuziasmați.

„Încercăm să găsim cele mai bune canale de comunicare pentru a ajunge la cetățeni”, a declarat într-un interviu Andrei Baciu, adjunct al ministrului Sănătății. „Folosim persoane publice, politicieni și vedete din sport, dar folosim și oameni obișnuiți. În definitiv, ei constituie cele mai bune exemple – oamenii au încredere în alți oameni.”

România nu e singura care întâmpină dificultăți. Bulgaria, care și-a vaccinat cu prima doză doar 16% din populație, a apelat și ea la centre fără programare. Șeful campaniei ungare de vaccinare a declarat săptămâna aceasta că acum există „mult mai multe” doze decât doritori de vaccinuri, deși campania Ungariei nu e depășită în UE decât de a Maltei.

Vecină cu UE, Serbia – care la fel ca Ungaria a avut performanțe maxime mulțumită vaccinurilor rusești și chinezești – oferă aproximativ 30 de dolari oamenilor care se vaccinează.

Reticența nu se limitează la UE: sunt state și orașe americane care oferă stimulente, între care și pizza gratis, oamenilor care se vaccinează, deși rata inoculării în SUA e deja printre cele mai mari din lume.

Și, deocamdată, în vestul blocului nu a apărut panica.

Franța și-a atins ținta de a vaccina minim 20 de milioane – cam 30% din populație – până la mijlocul lui mai și publică cifre-record privind numărul zilnic de vaccinări. Un sondaj publicat pe 20 mai arată că două treimi din populație s-au vaccinat deja sau intenționează să o facă, în vreme ce atitudinile negative privind imunizarea s-au prăbușit.

Însă Daphne Ahrendt – directoare de cercetare la Eurofound, care monitorizează scepticismul față de vaccinuri în Europa – afirmă că scenariile false continuă să reducă cererea în întreaga UE, alimentând îngrijorarea în privința siguranței. „E crucial ca guvernele să ofere informații corecte pe toate canalele de comunicare”, a declarat ea. „Acest lucru nu se întâmplă doar în Europa de Est, ci, într-un anumit grad, se întâmplă peste tot.”

Comunicarea mesajului se dovedește a fi dificilă pentru România. Procentul din populație care vrea să se vaccineze abia dacă s-a modificat un pic din octombrie până în mai, conform grupului de reflecție Globsec, cu sediul în Slovacia. Cum și ținta de a vaccina 5 milioane de oameni până în iunie este pe punctul de a fi ratată, ținta generală de a imuniza 60-70% din populație pare a fi în pericol.

Pe lângă acțiunile din weekend-ul trecut ale miniștrilor, guvernul trimite medici și asistente din ușă în ușă, mai ales în zonele rurale, pentru a face vaccinarea mai accesibilă. Vor fi și „maratoane” ale vaccinării – inclusiv unul la aeroport, pentru a le reaminti românilor de avantajele imunizării în privința călătoriilor.

Și Polonia se teme că-și va rata ținta. Deși jumătate din cetățeni fie s-au vaccinat, fie s-au programat la vaccinare, țara a apelat la celebrități pentru a promova inocularea.

„Problema acum este cum să convingi mai mulți oameni, cum să-i convingi de necesitatea vaccinării”, a declarat joi presei Michal Dworczyk, șeful campaniei de vaccinare a Poloniei. „Nu putem exclude un scenariu în care imunitatea de turmă nu va fi atinsă.”