Anatol Ghilaș: Trei deputaţi, doi foşti miniştri şi fostul Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei nu au indicat în declaraţii toate bunurile pe care le au în proprietate
Guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi patru deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova nu şi-au prezentat declaraţiile de avere pentru anul 2009. Alţi trei deputaţi, doi foşti miniştri şi fostul Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, Leonid Talmaci nu au indicat în declaraţii toate bunurile pe care le au în proprietate. Acestea sunt câteva dintre concluziile Comisiei Centrale de Control ale Declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.
Membrii Comisiei de Control au verificat doar 850 de declaraţii de avere, dintre cele peste 1500 prezentate de către demnitari.
Anatol Ghilaș, președintele Comisiei Centrale de Control afirmă că: "Nu au fost prezentate declaraţiile cu privire la proprietatea pentru anul 2009 de următorii deputaţi: Belecencova Ludmila, Valentin Cheptene, Mihai Cârlig şi Stoicov Iurie. S-au stabilit divergenţe și în declaraţiile domnilor Miron, Morcov şi Babenco Oleg", precizează acesta.
Şi foştii miniştri Pavel Buceaţchi şi Valentin Guznac nu au declarat toate bunurile pe care le deţin. Membrii Comisiei Centrale de Control nu au precizat ce proprietăţi nu au fost indicate.
În raportul Comisiei de Control, printre demnitarii care nu au prezentat declaraţiile de avere, apare şi Guvernatorul Găgăuziei Mihail Formuzal. Anterior, Formuzal a declarat însă pentru Publika TV că a prezentat declaraţia în termenul stabilit de lege.
Membrii Comisiei spun că legislaţia existentă nu le permite să verifice în detaliu toate proprietăţile funcţionarilor.
Centrul Anticorupţie urmează să verifice proprietăţile demnitarilor care nu au declarat toate bunurile pe care le deţin.
Menționăm că potrivit legii, demnitarii, funcţionarii, judecătorii şi procurorii care încalcă normele de prezentare a declaraţiilor de avere, riscă amenzi de până la 20 de mii de lei şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pentru o perioadă de până la 5 ani. Anterior, Curtea Supremă de Justiţie a emis o decizie, prin care a dispus doar sancţionarea disciplinară a unor funcţionari cercetaţi în acest sens.