O nouă rundă de dicuții pe marginea votului uninominal a avut loc astăzi în Parlament. Peste o sută de persoane, membri ai Comisiei Electorale Centrale, ai Ministerului Justiției şi Curții Constituționale, dar şi reprezentanți ai societății civile au discutat despre conceptul de mandat imperativ versus mandat reprezentativ şi condiţiile de revocare a mandatului de deputat. 

CITEŞTE ŞI: O nouă rundă de dicuții pe marginea votului uninominal. Cum vor putea fi demiși deputații

Imediat după încheierea discuţii, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că o concluzie finală încă nu a fost făcută, cert este faptul că subiectele abordate sunt importante deoarece cetăţenii au nevoie de o schimbare. 

"Subiectul rămâne important şi complex. Vom trece în revistă încă o dată examinând stenograma ca să putem trage concluzii. Cert este că dezbaterile au fost utile. S-a mers chiar în unele trimiteri ale deciziei Curţii Constituţionale până la voinţa cetăţenilor şi a poporului care după sondaje ei vor o schimbare şi vor să găsim instrumentele necesare în aşa fel încât deputaţii să fie mai responsabili. Avem nevoie de clarificare ce ţine de termene şi motivele revocării deputaţilor", a declarat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. 

PUBLIKA.MD amintește că potrivit unui sondaj realizat de compania Intellect Group, aproximativ 80 la sută dintre moldoveni îşi doresc introducerea votului uninominal, iar în diasporă acest procent este şi mai mare. Proiectul privind votul uninominal a fost trimis pentru avizare Comisiei de la Veneţia.

Preşedintele PDM, Vladimir Plahotniuc a declarat că pentru conceperea şi elaborarea iniţiativei pe care o vor depune în Parlament, a fost studiată foarte atent practica mai multor ţări, precum SUA, Marea Britanie sau Franţa, cu democraţii avansate, în ceea ce priveşte implementarea sistemului de vot uninominal.

Precizăm că votul uninominal este un tip de scrutin menționat în legislația sistemelor electorale, practicat în SUA și Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidați individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viața politică a unui stat.

Potrivit proiectului privind votul uninominal, pentru alegerile parlamentare vor fi create 101 circumscripţii uninominale, iar din fiecare va fi ales câte un deputat. Candidaţii trebuie să colecteze în susţinerea lor cel puţin o mie de semnături, dar nu mai mult de două mii. Şi diaspora îşi va putea alege reprezentanţi în Legislativ.

Circumscripțiile uninominale peste hotare vor fi formate în funcție de numărul de alegători care se vor înregistra în prealabil că vor participa la vot. Deputaţii vor putea fi demişi prin referendum local organizat în circumscripţia unde au fost aleşi. Însă nu vor putea fi destituiţi în primul şi ultimul an de mandat.