Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să stabilească un „contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin. În acelaşi timp UE trebuie „să creeze mecanisme pentru a răspunde împreună şi unanim la provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei, a adăugat Merkel, citată de AFP.

Liderii UE vor discuta joi seara, în cadrul summitului de la Bruxelles, despre dialogul şi noua strategie de gestionare a relaţiei cu Rusia.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între Joe Biden şi Vladimir Putin, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus un summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin. într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale blocului european cu Rusia.

Dacă se va materializa, o astfel de întâlnire ar fi prima din 2014, de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

Nu este însă clar dacă acest posibil summit îi va include pe toți cei 27 de lideri europeni sau doar pe șefa executivului european, Ursula von der Leyen și pe președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform Angelei Merkel, „proximitatea” UE de Ucraina şi Belarus trebuie să o incite să „dea un răspuns corespunzător la activităţile ruse”.

„Trebuie să definim o agendă de interese strategice comune, de exemplu în domeniul combaterii schimbărilor climatice, dar şi în domenii privind pacea şi securitatea”, a confirmat joi Angela Merkel, invocând situaţiile din Libia şi Siria.

Politico: Propunerea Merkel-Macron de apropiere faţă de Putin dezbină UE

Propunerea venită din partea liderilor Germaniei şi Franţei a luat prin surprindere oficiali ai UE, inclusiv pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi a reuşit să înfurie lideri de stat din ţările europene, în special ţările baltice şi Polonia, informează Politico.

Liderii politici din Lituania, Letonia, Estonia şi Polonia sunt de mai multă vreme de părere că e nevoie de un răspuns mai dur din partea UE, care să contracareze agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, acţiunile de sabotaj şi asasasinatele comise de spionii ruşi pe teritoriul Europei sau atitudinea Moscovei faţă de opozantul Alexei Navalnîi, otrăvit şi în prezent încarcerat.

Cazul Navalnîi este, de altfel, dat ca exemplu pentru atitudinea unită şi omogenă de care a dat dovadă UE în condamnarea Moscovei, iar cancelarul german Angela Merkel a fost, de altfel, cea care a făcut publică o investigaţie a criminaliştilor germani care a dovedit că opozantul rus a fost otrăvit cu Noviciok, o neurotoxină produsă în laboratoarele militare ale Rusiei.

Relaţiile dintre UE şi Rusia s-au deteriorat continuu după anexarea Peninsulei Crimeea şi declanşarea conflictului în Ucraina, în 2014.

UE a impus importante sancţiuni economice Rusiei. Vladimir Putin a refuzat dialogul cu UE şi a preferat întrevederile bilaterale cu anumiţi interlocutori, pentru a dezbina UE, a explicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, umilit de ministrul rus de Externe în timpul deplasării sale la Moscova, în februarie.