Antonio Tajani, candidatul Partidului Popular European, a fost ales noul președinte al Parlamentului European, cu 351 de voturi, a anunțat președintele în exercițiu al PE, Martin Schulz, scrie agerpres.ro.

Contracandidatul lui Tajani, socialistul Gianni Pittella a obținut 282.

Tajani este un politician cu experiență, fost vicepreședinte al Europarlamentului, fost comisar european pentru Industrie și Antreprenoriat și fost vicepreședinte al Comisiei Europene.

Înainte de a intra în politică, Tajani a fost ofițer în Forțele Aeriene ale Italiei și a lucrat apoi ca jurnalist, editor al secțiunii de afaceri parlamentare a publicației "Il Settimanale", prezentator al radiojurnalului de la postul public de radio și director al biroului de la Roma al cotidianului "Il Giornale". A fost trimis special în Liban, Uniunea Sovietică și Somalia.

În 1994 a fost unul dintre fondatorii partidului Forza Italia și coordonator regional al formațiunii politice în Lazio până în 2005.

În primul guvern al lui Berlusconi (1994-1995), Tajani a fost purtător de cuvânt.

A fost ales în 2002 la Congresul de la Estoril unul dintre cei 10 vicepreședinți ai Partidului Popular European și a fost reales în această funcție la Congresul de la Roma, în 2006, și în 2009 la Conferința de la Bonn și în 2012 la București.

Tajani a făcut valuri în 2014, când a refuzat indemnizația de 13.000 de euro e lună acordată de Comisia Europeană foștilor vice-președinți ai Comisiei Europene timp de trei ani după încetarea mandatului. Politicianul italian a spus atunci că este o obligație morală să nu accepte acești bani atâta vreme cât activează ca euro-parlamentar.

Tajani este europarlamentar din 1994, iar din iunie 1999 până în mai 2008 a fost șeful delegației Forza Italia în Parlamentul European.

Ca membru al PE, a fost membru al Comisiei pentru Politică Externă și a Delegației pentru relațiile cu Israelul. Mai mult, este unul dintre membrii Convenției Europene care a pus la punct textul Constituției Europene care nu a mai intrat în vigoare, pentru că a fost respinsă la referendumurile din Franța și Olanda.