Anul 2014 a fost marcat de cea mai mică rată de promovabilitate la examenele de Bacalaureat din istoria Republicii Moldova.

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, 56 la sută dintre candidați au picat examenele.

Ceea ce înseamnă că dintre cei peste 27 de mii de candidați, doar 12.144 au primit diplome de bacalaureat. În 2013, rata de promovabilitate a fost de 58 la sută. Cei mai mulţi candidaţi au picat în 2014 testul la matematică şi fizică, iar cele mai bune rezultate au fost înregistrate la istorie şi limba română.

Peste 200 de tineri au ratat șansa de a obține diploma de bacalaureat, din cauză că au fost prinși copiind sau pentru că lucrările le-au fost anulate în faza de corectare. Tentative de fraudare a examenelor au fost de șapte ori mai puţine, în comparație cu anul trecut.

Şi numărul membrilor comisiilor de organizare a examenelor sancţionaţi pentru diferite încălcări a fost în descreştere. Dacă, în 2012, au fost pedepsiți 23 de profesori, anul acesta au fost doar şase. Datele Ministerului Educației mai arată că aproximativ 400 de elevi nu s-au prezentat la niciun examen.

"Rata medie de promovare a bacalaureatului, provizorie, înainte de contestație este de 44%, în scădere față de anul trecut. Această scădere este explicată de faptul că 22 la sută dintre candidații admiși în această sesiune sunt restanțieri din anii precedenți", a declarat ministrul Educației, Maia Sandu.

După afişarea rezultatelor, elevii au făcut cozi pentru a contesta notele obţinute.

Dacă pentru unii absolvenți rezultatele au fost un motiv de bucurie, alţii au rămas dezamăgiţi:

"Sunt bucuroasă că le-am dat deja și am scăpat, foarte tare am retrăit pentru că într-adevăr e foarte greu dar am dat."

"Media mea de bacalureat este 9. În general, sunt mulțumită și conștientă în același timp că nu am dobândit rezultate mai bune se datorează greșelilor pe care le-am comis eu."

"Am doi de cinci, un trei și un șase. Nu m-am pregătit de bac."

"Vreau note mai mari. Au fost depunctați mulți itemi care ar fi putut să îmi pună punctajul mai mare."

"Unii care au învățat pe parcursul a 12 ani foarte bine au note mai joase decât ceilalți care nu prea au fost cu atitudine."

Pentru a putea face față emoțiilor mai mulţi elevi au fost însoţiţi la examene de părinţi:

"Nu au fost controlate atent sunt greșeli multe cu care copiii nu sunt de acord. Stau și dau la contestare."

Peste nouă mii de candidați au susţinut cel puţin un examen în cadrul sesiunii suplimentare de bacalaureat. Elevii au scris testele în unul dintre cele 25 de centre de bac, create în Găgăuzia, Cahul, Bălţi, Edineţ, Tighina şi Chişinău:

"Şase la engleză! Bârcă Nicolae - trei."

" - Ce notă aţi primit? - Cinci. - Şi sunteţi bucuroasă? E şi normal pentru că am să pot să dau actele la universitate să învăţ. Au fost atâtea emoţii şi ne-am pregătit atâta timp."

"Nu m-am atârnat cum trebuie eu faţă de carte. Acum mi-am dat seama. În prima sesiune a fost mult mai simplu decât în a doua."

Atât elevii, cât şi profesorii spun că examenul la matematica a fost cel mai complicat:

"Din păcate foarte puţini elevi au promovat examenul la matematică: doar 20% din toţi cei care au scris teste în sesiunea suplimentară. La geografie elevii s-au descurcat mai bine", a declarat vicedirectorul Liceului "Petru Movil[, Natalia Chios.

Potrivit unui raport al Ministerului Educaţiei, cele mai slabe rezultate la bac au fost înregistrate în instituţiile de învăţământ din raioanele Briceni, Donduşeni şi Floreşti. Totodată, cele mai mari medii au fost înregistrate în raioanele Criuleni, Nisporeni şi Căuşeni.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au mai constatat o discrepanţă între mediile elevilor pe anii de studii şi cele de la examenul de bacalaureat. Dacă 40 la sută dintre candidaţi au avut media peste 8 în timpul anilor de studii, la examenul de bacalaureat numărul elevilor cu o astfel de medie este mai mic de cinci la sută.

În unele instituţii de învăţământ, niciun elev nu a susţinut bacalaureatul. Este şi cazul Colegiului Agroindustrial "Gheorghe Răducan" din Ocniţa, dar şi Liceului Teoretic "Sergiu Coipan" din satul Selemet, raionul Cimişlia.

Administraţiile instituţiilor de învăţământ dau vina pe elevi.

"Ultimul an au dat dovadă de o atitudine mai neserioasă faţă de cel mai important examen. Este vorba de absenţe nemotivate, nepregătirea faţă de lecţii regulat", a spus directoarea Liceului "Sergiu Coipan" din Selemet, Cimişlia, Maria Ciocoi. 

Profesorii şi elevii liceului promit că pentru examenele din anul viitor se vor pregăti mai bine.

"Deja pregătirea merge de la 1 septembrie cu toate modificările care au fost spuse la seminarul din luna august. Elevii au teste care au fost editate în 2014, dar nu ne oprim doar la acestea", a spus profesorul de istorie Petru Borș

"În afară că facem temele regulat acasă şi ne străduim ca frecvenţa să fie regulată, am cumpărat nişte teste suplimentare pentru pregătire."

Pe de altă parte, la Liceul Academiei de Ştiinţe din Chişinău, toţi elevii au obţinut note mai mari de opt. Ei spun că se pregătesc de examene conform unui plan individual.

"Sintetizez toată informaţia pe cei trei ani de studii. Îmi fac unele notiţe, caiete şi rezolvăm desigur teste de bac."

"La oră predând un anumite text liric pentru acasă elevii au în faţă un test de tip bacalaureat pe acelaşi text liric, conform curiculei, conform manualului şi exersează acasă", a declarat profesoara de limba română la Liceul Academiei de Ştiinţe, Inga Sorocean.

Rezultate bune la bacalaureat au obţinut şi absolvenţii liceelor "Mircea Eliade" şi "Prometeu" din Chişinău.

Ministerul Educaţiei a schimbat puţin regulile pentru examenele de bacalaureat din anul 2015. Astfel, candidaţii care deţin un certificat recunoscut pe plan internaţional de cunoaştere a unei limbi străine, pot fi eliberaţi de la examen cu nota zece.

În noul regulament de organizare a examenelor este stipulat clar că  li se interzice candidaţilor să ajute colegii în timpul testului. În cazul în care elevii vor încălca această prevedere, le vor fi anulate lucrările.

Totodată, în cazul în care frauda, comisă de către candidat, este constatată după încheierea examenului de bacalaureat, diploma elevului poate fi anulată.

"Dacă elevul este vinovat, desigur că trebuie să fie sancționat pentru aceasta însă după ce au dat rezultatele nu cred că este corect ca elevului să îi fie anulată lucrarea pentru că mulți din elevi aplică deja la universități."

Noul regulament stipulează clar că profesorul care a verificat lucrarea de bac poate fi sancţionat dacă, în cazul contestării rezultatelor, nota va fi mărită cu mai mult de un punct. În aceste cazuri profesorii evaluatori pot fi concediaţi.

"Sunt și niște condiții care împiedică un cadru didactic care lucrează în comisia respectivă să lucreze eficient", a declarat directorul-adjunct al Liceului "Spiru Haret", Sergiu Orehovschi. 

"În cazul în care vor fi comise anumite inexactități desigur responsabilitatea trebuie să o poarte cei care nu și-au făcut meseria", a spus profesoara de la Liceul "Spiru Haret", Rita Godoroja. 

Tot în 2014 a fost aprobat Codul Educaţiei, care vine să înlocuiască Legea Învăţământului, adoptată încă în anul 1995. Codul a intrat în vigoare în data de 23 noiembrie.

De acum încolo, directorii instituțiilor de învățământ vor fi numiţi prin concurs pentru o perioadă de cinci ani şi pentru cel mult două mandate. Şefii instituţiilor de învăţământ spun că unele prevederi ale acestuia nu sunt clare.

"Apar nişte neclarităţi ce ţin de profesorii claselor primare. În Cod este stabilit că toţi vor avea sarcina didactică de 18 ore. Acolo nu este stabilit foarte clar când intră prevederea asta în vigoare, cum se vor realiza schimbările", a spus directorul Liceului Teoretic "Budești", Sergiu Brânză.

O altă noutate este că profesorii nu vor mai avea dreptul să facă lecţii particulare contra plată cu propriii elevi.

"Întru totul sunt de acord pentru că atunci când faci lecţii suplimentare cu elevul tău, eşti chiar subiectiv, părintele deodată a estimat că numaidecât o să aibă o notă mare", a spus profesoara de la Liceul "Mihail Sadoveanu" din Hânceşti, Raisa Moraru. 

Iar copiii din clasele primare vor primi calificative în loc de note.

"Nu peste noapte vom avea evaluare fără note sau evaluare bazată pe descriptori. În anul 2015 urmează ca primii exponenţi ai schimbării din Codul Educaţiei să fie elevii care vor veni în clasa întâi", a declarat preşedintele Asociaţiei generale a profesorilor, Mariana Marin. 

Potrivit noului Cod al educaţiei, învățământul va fi obligatoriu până la vârsta de 18 ani şi nu până la 16, cum a fost până în prezent:

"Copiii nu vor umbla pe drumuri şi nu vor avea ocupaţie, doar până la 18 ani vor deveni mult mai inteligenţi şi vor avea un viitor mai bun."

"Asta e bine, vom învăţa mai mult şi vom învăţa mai multe lucruri"

"Copilul se maturizează, știe ce vrea mai departe, încotro s-o apuce. Dacă mai devreme el nu se poate aprecia."

Astfel, toţi elevii vor fi obligaţi să absolvească un liceu, o şcoală profesională sau un colegiu. Tinerii care lucrează sau cei care au mai mult de 20 de ani vor putea urma treapta liceeală cu frecvenţă redusă şi vor obţine o diplomă de bacalaureat în patru ani, adică după clasa a 13-a.

De asemenea, profesorii vor fi evaluaţi anual de către directorul şcolii, iar o dată în cinci ani fiecare învăţător va fi testat de o comisie a Inspectoratului Şcolar Naţional.

"Vor veni persoane din sistem: şi manageri şcolari, şi profesori care sunt selectaţi după anumite criterii, vor veni şi vor asista la ore şi vor face un raport pentru şcoală dar şi pentru celelalte părţi interesate - părinţii cu anumite concluzii şi anumite recomandări", a declara ministrul Educației, Maia Sandu. 

Profesorii susţin prevederile Codului.

"Dacă încercăm atât de categoric să evaluăm elevii, să le impunem nişte standarde, de ce nu am face-o şi cu profesorii pentru că de fapt procesul educaţional este unul bilateral", a spus profesoara Mariana Jitari. 

Proiectul Codului Educaţiei a fost adoptat în lectură finală, în data de 17 iulie, cu 55 de voturi. Documentul a fost susţinut de către deputaţii din Coaliţia de guvernare. A fost nevoie de doi ani de dezbateri, până când acest document a trecut de Executiv.

În perioada următoare, Ministerul Educaţiei va elabora şi revizui peste 120 de acte normative pentru implementarea Codului.