În anul 2013, Parlamentul nu a fost doar o platformă a dezbaterilor, ci şi a disputelor fizice. Atunci când opoziţia comunistă nu a reuşit să convingă prin argumente, a blocat tribuna centrală şi s-a făcut auzită cu ajutorul portavocelor.

Astfel, Legislativul a devenit deseori un ring de box în care s-au confruntat deputaţii comunişti cu cei din coaliţia de guvernare. Doar că în vâltoarea incidentelor au fost atraşi, fără voia lor, şi jurnaliştii. S-a întâmplat la una dintre şedinţele Parlamentului, care se desfăşura cu uşile închise, dar deputaţii PCRM au încercat să îi bage cu forţa şi pe jurnalişti în sală. Totul a pornit de la faptul că la şedinţă, pe lângă deputaţi, se aflau şi consilierii preşedintelui Timofti. De cealaltă parte, liberalii au făcut zid, pentru a nu le permite ziariştilor să intre.

Altă dată, deputaţii fracţiunii PCRM au ieşit la tribuna Parlamentului înarmaţi cu portavoce şi au blocat activitatea Legislativului. În altercaţiile care au urmat, deputaţii comunişti şi cei din coaliţia de guvernare s-au agresat verbal şi au fost la un pas de a se bate. Scandalul a început de la un proiect de lege care stabilea modul de administrare şi privatizare a bunurilor statului. Deputaţii PCRM au acuzat guvernarea că urmăreşte să privatizeze jumătate din proprietatea statului. Apoi au blocat tribuna din sala de şedinţe, încercând abuziv să obţină excluderea documentului de pe ordinea de zi.

Decizia majorităţii parlamentare de a aproba documentul în primă lectură a sporit nemulţumirea comuniştilor, care au blocat şi tribuna din holul Parlamentului. Drept urmare, comuniştii şi reprezantanţii guvernării s-au acuzat reciproc de acţiuni ilegale.

"Acele întreprinderi, eu vorbesc de reţelele de distribuţie care au rămas în proprietatea statului şi centralele termo-electrice, ele sunt profitabile şi plătesc anual dividende statului zeci şi zeci de milioane de lei. La ce le privatizaţi? ", s-a indignat comunistul Iurie Muntean.

"Nu privatizăm nimic aici, nu avem mandatul să privatizăm. Dacă va fi necesar şi momentul oportun, avem încredere că Guvernul va decide când şi ce trebuie de privatizat pentru ca interesul public să fie respectat. Nu trebuie să facem cum s-a făcut în trecut, cu "miş-maşuri", proprităţile statului au dispărut", a răspuns şeful Comisiei parlamentare Economie, Veaceslav Ioniţă.

Nu a fost ultimul scandal provocat de PCRM în plen. Următorul motiv de ceartă a fost demiterea Comitetului Executiv din Găgăuzia. După ce au insistat, fără succes, ca subiectul să fie inclus pe ordinea de zi, comuniştii au blocat şedinţa Legislativului. Şi nu oricum, ci cu acapararea tribunei şi cu sirenele megafoanelor date la maxim.

Deputaţii din coaliţia de guvernare au acuzat opoziţia că are ca scop destabilizarea activităţii Legislativului şi a situaţiei politice din ţară, în ansamblu.

"Eu cred că prin aceste acţiuni, ei dau dovadă de un comportament care nu este demn de comportamentul unor deputaţi în Parlament. Or, ei au tribuna parlamentară pentru a participa la dezbaterea proiectelor de legi şi astfel de acţiuni nu cred că le face faţă", a subliniat speaker-ul Igor Corman.

"Este unul cu care ne-am obişnuit, din păcate. Este un comportament pe care îi caracterizează ca o opoziţie foarte agresivă, antisistemică şi antieuropeană", a constatat liberal-democratul Valeriu Streleţ.

  "Odată ce ne apropiem de Summit-ul de la Vilnius, lucrurile astea isterizează şi mai mult interiorul opoziţiei. Există o entitate autonomă şi trebuie să fim foarte prudenţi faţă de evenimentele de acolo şi să nu ne implicăm", a atenţionat liberalul reformator Ion Hadârcă.

Peste câteva zile, comuniştii au provocat un nou scandal. Deputaţii PCRM au fost la un pas de a-i lovi pe cei ai puterii, după ce preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a refuzat să le ofere o pauză.

Deşi agresivitatea şi vulgaritatea PCRM au fost dur criticate de coaliţia de guvernare, comuniştii au spus că nu văd nimic ieşit din comun în comportamentul lor.

"Păstrarea Parlamentului într-o asemenea componenţă, în aşa fel de activitate de mai departe, reprezintă modalitatea de continuare a cursului ţării, care este apreciat de către majoritatea populaţiei Republicii Moldova ca fiind greşit şi criminal", a declarat liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Cu îmbrânceli s-a încheiat şi sesiunea de toamnă-iarnă. Liderii fracţiunilor parlamentare nu au reuşit să îşi ţină discursurile tradiţionale de final de sesiune şi nici nu i-au mai primit pe colindători. Iar în loc de şedinţă festivă, a avut loc o nouă busculadă. După incident, liderul fracţiunii PD, Marian Lupu, a declarat că a fost înjurat de comunistul Grigore Petrenco, drept care s-a dus la el pentru a lămuri situaţia.

"Au fost atacuri la adresa colegelor noastre, doamnele deputate. Am dat riposta. Cred că această ripostă nu a plăcut celor de la PCRM şi am fost presurat cu un şir de cuvinte indecente. Eu aproape l-am îmbrăţişat frăţeşte, părinteşte. Cu părere de rău, este un laş. Dacă nu ştii să fii bărbat, nu eşti bărbat", a explicat Marian Lupu.

Dacă PCRM s-a remarcat prin politica scandalurilor în Parlament, atunci Partidul Liberal a uimit prin faptul că s-a rupt în două. Asta după ce liderul formaţiunii, Mihai Ghimpu, a constatat că are în interiorul partidului trădători care nu îi împărtăşesc ideile. În aceeaşi zi, şapte deputaţi liberali, doi miniştri în exerciţiu, cinci viceminiştri, dar şi reprezentanţi ai filialelor din teritoriu ale PL au anunţat că formaţiunea trebuie reformată. Reuniţi într-un Consiliu, reformatorii au declarat că îşi doresc o altă atmosferă în partid, una colegială, bazată pe pluralism de opinii şi lipsită de autoritarism, dar şi un nou conducător. În această funcţie l-au propus pe prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă.

"Optăm pentru înnoirea şi democratizarea activităţii interne a Partidului Liberal. Considerăm oportună convocarea Congresului Extraordinar al PL, pentru demararea democratizării vieţii interne a partidului şi promovarea în fruntea partidului liberal a lui Dorin Chirtoacă", a anunţat parlamentara PL Ana Guţu.

În replică, Mihai Ghimpu i-a dat afară din Partidul Liberal pe răzvrătiţi, prin decizia Consiliului Republican al formaţiunii. Totodată, partidul şi-a retras susţinerea politică pentru doi miniştri. Decizia a fost contestată de foştii liberali, care au afirmat că excluderea lor din partid a fost ilegală. Ei au dezvăluit faptul că membrii Consiliului republican al PL au decis ca formaţiunea să treacă în opoziţie, ceea ce a stârnit nemulţumire.

"Într-adevăr, a fost un şoc pentru toţi, dar eu personal simţeam şi nu numai simţeam, dar aveam şi argumente. Circa o lună a durat toată această pregătire pentru trădarea de ieri", declarat atunci vicepreşedintele PL Corina Fusu.

Totuşi, cea mai grea lovitură pentru foştii liberali a venit din partea lui Dorin Chirtoacă, cel pe care îl vedeau la conducerea PL. Prim-vicepreşedintele liberal a refuzat oferta şi a invocat, printre altele şi gradul de rudenie cu Mihai Ghimpu.

"Preşedinte de partid nu poti deveni, băgând cuţitul în spate unui alt coleg şi mai ales preşedintelui partidului. Este absurd, nu-mi închipui cine a crezut că aş putea proceda în asemenea mod. Da domnul Ghimpu este mai special, pe de o parte este impulsiv, aprins, dur poate. N-am văzut o dată conţinutul să nu fie corect", a punctat Dorin Chirtoacă.

Scandalul dintre liberali a atins cote maxime în luna aprilie, când liderul PL, Mihai Ghimpu, a fost la un pas de a-l lua la pumni pe ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa. Incidentul s-ar fi produs la o şedinţă a organizaţiei teritoriale a PL din Dubăsari, iar imaginile, filmate cu o cameră ascunsă, au apărut în presă.

"A fost un incident care s-a produs în partid. Cu mine e greu de îmbrâncit, cum am spus, am zece ani de forţe speciale în spatele meu şi o centură roşie cu două linii negre la taekwondo, aşa că este greu cu mine de pus", a comentat Vitalie Marinuţa.

Mihai Ghimpu a explicat că a reacţionat impulsiv pentru că şedinţa la care a avut loc incidentul a fost organizată la insistenţa ministrului, fără o consultare prealabilă cu conducerea partidului. Liderului PL a mai spus că Vitalie Marinuţa nu avea dreptul să convoace şedinţa, mai ales după ce a aderat la grupul de reformatori.

"Marinuţa a zis dapoi cum, eu am ajuns general, înseamnă că am fost cel mai bun, dacă pe mine m-a ales Ghimpu şi m-a făcut ministru şi mi-a dat general, cum acum eu să rămân fără scaun? Dar scaunele ştiţi cum sunt, chiar dacă-s de metal, tot ruginesc, dar de lemn cu atât mai mult putrezesc", a spus liderul PL.

Neînţelegerile dintre cele două tabere au continuat pe tot parcursul anului şi, cum era de aşteptat, au ajuns şi în Parlament. Mai întâi, liberalii nu au putut decide cine conduce fracţiunea în Legislativ. Mai exact, în scurt timp după scindarea partidului, liberalii loiali lui Ghimpu l-au ales pe deputatul Valeriu Munteanu drept preşedinte al fracţiunii. Ceilalţi, însă, au insistat pe ideea că în Legislativ există un singur lider al liberalilor - Ion Hadârcă.

"Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Fracţiunea PL este una, indivizibilă, lăsăm porţile deschise pentru oile rătăcite, ca să revină în fracţiune", a declarat Ion Hadârcă.

"Cei ce se socot oi ar trebui să cunoască. Oile rătăcite sunt oile care fug din turmă", a spus, în replică, deputatul Gheorghe Brega.

În vâltoarea scandalului, în apărarea lui Mihai Ghimpu a sărit nimeni altul decât Vladimir Voronin. Gestul i-a suprins pe mai mulţi demnitari.

"Sunt împotriva acestei prostituţii politice, această trădare nu este întâmplătoare, totul este cumpărat şi se face la comandă", a opinat şeful comuniştilor.

"Sunteţi ultima persoană din R. Moldova care aveţi dreptul moral să ne citiţi lecţii. Dacă vă este atât de drag domnul Ghimpu, luaţi-vă fraţi de cruce", i-a răspuns deputatul PLDM Maria Ciobanu.

După ce au tot insistat pe ideea reformării partidului, liberalii răzvrătiţi au anunţat că îşi crează propriul partid, pe care l-au şi numit Partidul Liberal Reformator. Congresul de constituire a noii formaţiuni fost organizat la mijlocul lunii decembrie, iar lider a fost ales Ion Hadârcă.

2013 a fost şi un an al rocadelor şi demisiilor în Parlament. Primul care şi-a depus demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului a fost democratul Vlad Plahotniuc.

"S-a consolidat o nouă formaţiune, o nouă majoritate parlamentară PLDM-PCRM şi în acest caz, nu văd rostul să mai stau în funcţia de prim cu prefix sau fără prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Şi rog, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să-mi acceptaţi demisia", a declarat Vlad Plahotniuc.

În scurt timp, şi democratul Marian Lupu părăsit fotoliul de preşedinte al Parlamentului, dar în alt context. Iniţiativa a venit din partea liberal-democraţilor şi a fost susţinută de comunişti şi liberalii reformatori. Din grabă sau din neatenţie, deputaţii mai întâi l-au demis pe Lupu, după care şi-au dat seama că Regulamentul Parlamentului nu are prevederi pentru astfel de situaţii. Aşa că deputaţii s-au văzut nevoiţi să modifice legea şi să instituie interimatul funcţiei de preşedinte al Parlamentului. Ca urmare, atribuţiile acestuia au fost preluate de vicepreşedintele Legislativului, Liliana Palihovici. Iniţiativa a stârnit, însă, nemulţumirea democraţilor, care s-au abţinut de la vot. Aceştia au avertizat că vor contesta toate documentele ce vor purta semnătura Lilianei Palihovici în calitate de preşedinte interimar al Parlamentului.

"Dacă, Doamne fereşte, mâine se întâmplă ceva şi nu vom avea preşedinte al ţării. Preşedintele interimar al Parlamentului va deţine interimatul şi preşedintelui ţării. Adică ajungem într-un confuz total", a constatat deputatul PD Adrian Candu.

După ce mai mult de o lună Parlamentul a fost condus de un preşedinte interimar, deputaţii au reuşit să aleagă un nou preşedinte al Legislativului. Pentru fotoliu au candidat democratul Igor Corman şi comunistul Sergiu Stati. Corman a fost ales în fruntea Legislativului cu 58 de voturi favorabile, iar pentru comunistul Sergiu Stati au votat 31 de parlamentari.

În aceeaşi sesiune au fost aleşi doi noi vicepreşedinţi ai Parlamentului, democratul Andrian Candu şi liberal-reformatorul Oleg Bodrug. Totodată, fracţiunea Partidului Democrat s-a înmulţit cu un nou membru. Deputatul neafiliat Sergiu Sîrbu a anunţat că aderă la fracţiunea PD, iar spre sfârşitul anului, prim-vicepreşedintele Partidului Democrat Vlad Plahotniuc a surprins când a anunţat că renunţă şi la mandatul de deputat. Politicianul şi-a motivat decizia prin faptul că îşi doreşte să fie mai aproape de cetăţeni. În aceeaşi zi, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, i-a cedat funcţia de şef al fracţiunii parlamentare lui Marian Lupu. Iar Diacov a preluat funcţia de vicepreşedinte al fracţiunii.

"I-am propus domnului Lupu să vină în fruntea fracţiunii parlamentare a PD, să ne angajăm împreună, eu în calitate de vicepreşedinte, dumnealui în calitate de preşedinte al fracţiunii, ca să existe o consolidare a potenţialului partidului", a motivat Diacov.

"Este o logică a unei situaţii în cadrul partidului, pe aceeaşi linie de consolidare, de dinamizare, poziţionare a partidului şi noi trebuie să ne conformăm toţi, inclusiv şi eu, din care motiv am dat curs acestei iniţiative. Noi nu căutăm soluţii de ordin personal, noi căutăm soluţii pentru consolidarea poziţiei PD", a explicat şi Marian Lupu.

Un alt episod al anului politic 2013 a fost anunţul comuniştilor privind organizarea unei aşa-zise "revoluţii de catifea". Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a motivat necesitatea controversatei iniţiative prin faptul că actuala guvernare ar fi neconstituţională şi trebuie să fie înlăturată. Revoluţia anunţată de comunişti a început peste două zile, cu un protest în faţa Procuraturii Generale. La manifestaţia ce a durat câteva minute au participat doar câteva zeci de oameni, care au scandat lozinci împotriva actualei guvernări şi au cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Nici măcar liderul PCRM, Vladimir Voronin, nu a participat la începutul revoluţiei. Comuniştii au ieşit în stradă şi a doua zi, iar de această dată, ţinta lor au fost jurnaliştii televiziunii publice, de a căror prestaţie au fost profund nemulţumiţi şi pe care i-au acuzat de cenzură.

Comuniştii au venit la Moldova 1 cu... troleibuzul, în care au urcat înarmaţi cu drapele şi pancarte. Ideea comuniştilor nu a fost, însă, pe placul pasagerilor. "Au făcut zgomot în troleibuz, au fost foarte mulţi. Vedeau că şi aşa troleibuzul era aglomerat, dar ei au năvălit peste oameni", s-a plâns o pasageră.

În faţa postului public de televiziune, cele câteva zeci de protestatari au acuzat administraţia instituţiei că ignoră activitatea opoziţiei. Unii trecători au dezaprobat acţiunea comuniştilor. "Eu trăiesc cu ziua de mâine şi nu cu Voronin, care e cu două picioare în groapă. Ei nu ştiu ce înseamnă revoluţie", a remarcat o femeie.

Palatul Republicii a fost o altă destinaţie unde opoziţia comunistă a organizat repetat proteste înainte de începerea şedinţelor în plen. Aşa a început şi prima şedinţă a Legislativului din sesiunea toamnă-iarnă. În tradiţionalele cuvântări, deputaţii au preferat să vorbească mai puţin despre priorităţile legislative şi mai mult să lanseze critici la adresa colegilor de Parlament.

"Poporul a devenit şi mai sărac, iar voi toţi, care reprezentaţi coaliţia, această guvernare, mai bogaţi, intenţionaţi să lichidaţi, de fapt, toată ţara, toată R. Moldova ca stat", a acuzat Vladimir Voronin.

Criticile opoziţiei nu i-au deranjat pe liderii majorităţii parlamentare. Unii dintre ei chiar au ironizat revoluţia anunţată de comunişti.

"Liderul revoluţionarilor a recunoscut că pentru ei, ţâţa puterii este dulce, atât de dulce încât de dragul ei sunt gata să distrugă totul", a glumit liberal-democratul Valeriu Streleţ.

"Cine sunt astăzi la guvernare? Sunt ucenicii dumneavoastră şi unii din ei sunt ai noştri. Eu propun să facem revoluţie de cafenea, să ne întâlnim acolo, să discutăm la un pahar de ceai", a spus, mai în glumă, mai în serios, Dumitru Diacov.

"Şansa înnoirii pentru toţi membrii societăţii, şi nu doar a unei elite oligarhice sau grupuri de profitori, hoţi şi corupţi, poate deveni perioada ce revine actualei sesiuni parlamentare", a subliniat Ion Hadârcă.

În perioada următoare, comuniştii au continuat să învinuiască cu orice pretext coaliţia de guvernare. Dar atunci când liderul PCRM a apărut prima oară în faţa protestatarilor, după începutul revoluţiei de catifea, discursul lui Voronin a fost cel puţin confuz. "Eu...da...voi pleca. Deocamdată aici...deocamdată aici...Ei ne-au înconjurat, ca să nu putem fi văzuţi. Noi îi vom ajuta", a spus liderul PCRM.

Nemulţumit că presa a prezentat acest moment penibil pentru el, Vladimir Voronin i-a apostrofat pe jurnalişti într-o manieră şi mai nepotrivită pentru un lider de partid: "De ce discutaţi cu mine, dacă eu mă bâlbâi şi nu vorbesc ceea ce trebuie? "Kakova hrena" discutaţi cu mine? Mai ales voi, trădătorii de la Publika sau de unde eşti, de la ORT? Da ce aţi păţit ieri? N-am păţit nimic, toul a fost normal. Voi aţi păţit!"

După eşecurile din Chişinău, comuniştii s-au mutat în satul Troiţa Nouă, raionul Anenii Noi, unde au blocat împreună cu localnicii şoseaua ce leagă capitala de Căuşeni, timp de aproape zece ore. De această dată au fost nemulţumiţi de hotărârea autorităţilor de a reorganiza gimnaziul din Troiţa Nouă.

Cei mai mulţi dintre protestatari au fost copiii, pe care organizatorii şi părinţii i-au obligat să stea în frig ore în şir. Alături de protestatari au fost şi câţiva deputaţi comunişti, în ciuda faptului că tocmai PCRM a iniţiat reforma de optimizare a şcolilor, în 2005.

"Noi susţinem oamenii şi gata. Nu ştiu la ce s-a gândit actuala alianţă şi au hotărât să optimizeze şcoala asta. Acest lucru e crimă", a declarat deputatul PCRM Veaceslav Bondari.

Ulterior, comuniştii au fost implicaţi într-un alt scandal. Ei s-au alăturat protestului organizat de un număr de preoţi şi credincioşi, care au blocat intrările în Palatul Republicii. Drept urmare, deputaţii nu au putut intra în clădirea unde se ţin şedinţele Parlamentului. Protestul a început paşnic, dar a degenerat, ca de obicei, în îmbrânceli.

Comuniştii au format un lanţ viu în faţa Parlamentului, sub pretextul că îi apără pe enoriaşi. Încurajaţi de comunişti, protestatarii şi-au exprimat nemulţumirea faţă de decizia Parlamentului de a elimina din Codul Contravenţional amenzile pentru propaganda în favoarea homosexualităţii. În timpul incidentelor, poliţiştii au fost agresaţi de către protestatari.

"Noi vrem să ne apărăm legea, aceiaşi poliţişti trebuie mâine pe noi să ne apere de anti-valorile care sunt băgate pe fund. Mă iertaţi de expresie, dar o spun exact, că şi unii deputaţi au intrat tot pe acolo", a afirmat preotul Anatolie Cibric.

Deputaţii din coaliţia de guvernare, dar şi cei din Partidul Liberal, au criticat dur acţiunile manifestanţilor.

"Aceste lucruri ţintesc spre Summitul de la Vilnius. Răbdarea noastră are margine şi în aceste condiţii, autorităţile statului sunt obligate să asigure respectarea ordinii publice", a menţionat Igor Corman.

"Nu sunt decât nişte provocatori ordinari şi anarhişti. Cazul cu agresiunea fizică a poliţiştilor de către deputaţi, care se bucură de imunitate, este un caz chiar ieşit din comun", a constatat Valeriu Streleţ.

"Cei pe care i-aţi văzut în faţă sunt reprezentanţii KGB-ului rusesc, care activează în R. Moldova şi aici trebuie să fim mai hotărâţi, instituţiile respective trebuie să-şi spune cuvântul", a menţionat Valeriu Munteanu.

Cazul a ajuns în vizorul oamenilor legii, motiv care a provocat iar nemulţumirea deputaţilor comunişti. Aceştia au cerut, exact pe dos, pedepsirea poliţiştilor care ar fi agresat enoriaşii în timpul protestului.

Aşa-numita revoluţie a comuniştilor a culminat cu un marş spre Chişinău, la care au participat câteva mii de oameni. La miting, membrii PCRM şi simpatizanţii acestui partid au cerut din nou demisia Guvernului Leancă şi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Tot în acest an, PCRM a depus un nunăr record de moţiuni de cenzură şi simple împotriva Guvernului. Doar una dintre ele a avut sorţi de izbândă. Drept urmare, Guvernul Filat a fost demis pentru acuzaţii de corupţie. Ulterior, PCRM a depus o moţiune simplă privind demiterea ministrului Educaţiei, Maia Sandu, pentru rezultatele slabe la BAC din acest an. Iar în scurt timp, a mai înaintat o moţiune, prin care a cerut demiterea ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, pentru presupuse declaraţii scandaloase. Chiar dacă nu s-au bucurat de succes, comuniştii nu s-au oprit aici. A urmat un şir de moţiuni pe diferite subiecte, o moţiune privind demiterea Guvernului pentru situaţia din regiunea transnistreană, pentru că ar fi prejudiciat interesele statului în concesionarea aeroportului din Chişinău, dar şi pentru cedarea pachetului de control de la Banca de Economii. Cea mai recentă moţiune înregistrată s-a referit la Acordul de Asociere, parafat la sfârşitul lunii noiembrie, la Summitul de la Vilnius. Deputaţii comunişti au fost nemulţumiţi de faptul că documentul a fost întocmit într-o altă limbă decât cea de stat. Nici de această dată iniţiativa PCRM nu a fost susţinută de coaliţia de guvernare.

Pentru a responsabiliza opoziţia comunistă în Legislativ, parlamentarii Puterii au modificat regulamentul instituţiei, care prevede sancţiuni pentru gesturi agresive şi a interzice accesul în sala de şedinţă cu megafoane. Poate că, în acest fel, anul 2014 va mai civilizat şi mai productiv în Parlament decât cel anterior.