Studenții, sursa unor venituri ale Marii Britanii de 25 miliarde de lire, personalul înalt calificat și turiștii, vor fi singurii care vor continua să circule liber peste Canalul Mânecii. Circulația liberă se va sfârși la finele lui 2020, potrivit formei finale a propunerilor britanice, ce vor fi înaintate Uniunii Europene.

Guvernul britanic a prezentat joi, în parlament, detaliile planului său în ce priveşte relaţiile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit, ce propune în primul rând o nouă uniune vamală cu blocul Celor 27, transmit AFP şi Reuters, informează Agerpres.ro.

Documentul, care are 98 de pagini, indică faptul că guvernul speră că Marea Britanie va menţine relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, în martie 2019.

În nota introductivă, premierul Theresa May susţine că obţinerea unui acord cu Bruxellesul necesită "pragmatism şi compromisuri de fiecare parte".

De altfel, Theresa May, aflată la summitul NATO de la Bruxelles, a dat asigurări joi că propunerile sale pentru Brexit "răspund votului britanicilor", după ce, într-o conferinţă de presă susţinută puţin mai devreme, preşedintele american Donald Trump exprimase dubii că acestea corespund votului de la referendumul din 2016.

Aprobat de guvern vinerea trecută, planul a provocat demisiile a doi miniştri la începutul săptămânii şi a alimentat veleităţile de rebeliune în cadrul majorităţii conservatoare.

Noul ministru pentru Brexit, Dominic Raab, instalat luni, a luat cuvântul în Camera Comunelor pentru a prezenta documentul, dar a fost întrerupt de protestele zgomotoase ale deputaţilor, care se plângeau că nu primiseră exemplare ale documentului, obligându-l astfel de preşedintele camerei să întrerupă şedinţa timp de câteva minute.

Prin această Carte Albă, Londra doreşte instituirea unei noi "zone de liber schimb pentru bunuri", destinată să menţină schimburi comerciale "fără fricţiuni" cu UE.

Un "aranjament vamal simplificat'' ar urma să ''evite o frontieră "hard" între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda", o linie roşie trasată atât de Bruxelles, cât şi de Londra.

Sectorul serviciilor ar urma să facă obiectul unui nou acord, care să ofere Marii Britanii "libertatea de a-şi trasa propria cale în domeniile cele mai importante ale economiei sale".

Guvernul recunoaşte însă că, pentru servicii, un astfel de acord ar implica "mai multe bariere" faţă de cele existente şi va priva instituţiile financiare de "paşaportul european" care le permite să opereze liber pe continent.

În ce priveşte circulaţia persoanelor, Londra vrea să dezvolte "un nou cadru care să respecte controalele britanice la frontiere", permiţând în acelaşi timp cetăţenilor să se deplaseze "în ţările lor respective". Deşi va pune capăt libertăţi de mişcare a persoanelor, Marea Britanie va încerca să asigure că turiştii vor putea călători liber şi va încerca să acomodeze politicile de imigraţie cu necesităţile mediului de afaceri.

Londra a însoţit acest plan cu propuneri privind un "parteneriat de securitate", prin care Marea Britanie ar rămâne membră a agenţiilor Europol şi Eurojust şi ar dezvolta acorduri de ''coordonare'' în chestiunile de politică externă şi de apărare. Desfăşurările actuale de "capacităţi operaţionale" de pe cele două maluri ale Canalului Mânecii ar urma să fie de asemenea menţinute.

Prin publicarea acestui plan, Theresa May speră să accelereze negocierile cu UE în perspectiva ieşirii oficiale a Marii Britanii din blocul comunitar, în martie 2019.

Negociatorul-şef al UE, Michel Barnier, a reacţionat pe Twitter la propunerile Londrei, anunţând că va începe analiza lor şi că este "nerăbdător să negocieze cu Regatul Unit săptămâna viitoare".