Mortalitatea infantilă din cauza malformaţiilor congeniale creşte în fiecare an. Autorităţile şi-au propus să schimbe situaţia. Guvernul a aprobat un Program naţional de prevenire şi reducere a deceselor din cauza malformaţiilor congenitale.

Femeia din imagini are 30 de ani. Mâine va aduce pe lume un copil, cu o inimă dezvoltată incomplet. Malformaţia a fost confirmată abia după al patrulea screening, la un aparat performant, când fătul avea 24 de săptămâni.

"Cât o să trăiască nimeni nu ştie. Aşteptăm cât va dori Domnul, ori va trăi, ori va deceda. Au zis că nu se face la aşa ceva operaţii", a spus femeia.

Medicii sunt optimişti, chiar dacă nu pot da garanţii.

"Va fi consultat copilul în perioada neonatală precoce, de cardiochirurg. Se va va hotărî, va fi tratat prin tratament medicamentos sau va fi intervenţie", a comunicat Marcel Bejan, şef secţie Urgenţe obstetricale.

Specialiştii spun că, pentru a preveni decesele provocate de malformaţiile congenitale, e nevoie şi de instruirea medicilor.

"Cere, în primul rând, utilaj medical, instruirea personalului medical şi în al treilea rând, posibilităţi tehnologice destul de avansate", a punctat directorul Centrului Mamei şi Copilului, Ştefan Gaţcan.

În prezent, o mare parte din aparatele de ultrasonografie din spitalele de stat sunt învechite şi nu permit vizualizarea clară a organelor. Respectiv, în 40% dintre cazuri, anomaliile nu pot fi depistate.

Ecografele performante permit examinarea cu precizie a fiecărui organ. În cazul anomaliilor incompatibile cu viaţa, medicii recomandă avortul. Important este ca malformaţia să fie depistată în primele 12 săptămâni de sarcină.

De la mijlocul anilor 80 şi până în 2012, incidenţa malformaţiilor congenitale la naştere a crescut de la 11 până la 16 cazuri la 1.000 de nou-născuţi.