Apelul lui Radovan Karadzic se judecă la Haga, condamnat pentru genocid
foto: guim.co.uk
Fostul lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic va compărea luni din nou în faţa judecătorilor internaţionali de la Haga, în urma apelului înaintat împotriva condamnării sale în primă instanţă, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.
În martie 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPIY) l-a găsit vinovat pe Karadzic de crime comise la Srebrenica şi Sarajevo în timpul sângerosului conflict din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 10.000 de morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi.
Acum în vârstă de 72 de ani, Radovan Karadzic este responsabilul politic de rangul cel mai înalt care compare în faţa justiţiei de la Haga, după decesul fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, survenit în timpul procesului.
În apelul redactat de avocatul lui Karadzic, Peter Robinson, se arată că judecătorii TPIY ''l-au prezumat (pe acesta) vinovat şi şi-au construit o sentinţă pentru a justifica această prezumţie''.
Considerat un erou de mulţi dintre compatrioţii săi, fostul preşedinte al entităţii sârbilor din Bosnia, Republika Srpska, Karadzic a denunţat un ''proces politic'' şi s-a declarat victima unei condamnări ''monstruoase''.
Karadzic a fost găsit vinovat de genocid pentru uciderea a aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebrenica în iulie 1995, în cel mai mare masacru comis în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie Agerpres.ro.
Potrivit judecătorilor, masacrul a făcut parte dintr-o campanie de ''purificare etnică'' planificată de Radovan Karadzic, generalul Ratko Mladic şi Slobodan Milosevic.
Karadzic a mai fost condamnat pentru persecuţii, omoruri, violuri, tratamente inumane comise mai ales în timpul asediului asupra oraşului Sarajevo, soldat cu moartea a 10.000 de civili în 44 de luni.
El a fost totuşi achitat la una din cele două acuzaţii de genocid, în lipsa probelor suficiente care să demonstreze că această infracţiune a avut loc şi în alte şapte localităţi din Bosnia.
Acuzarea, care ceruse condamnarea lui Karadzic la detenţie pe viaţă, a făcut la rândul său recurs la decizia instanţei, considerând-o prea clementă.
Audierea de luni va începe la ora 09:20 GMT în faţa Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI), succesorul TPIY după închiderea acestuia anul trecut.
O scurtă intervenţie introductivă a judecătorului principal Theodor Meron va fi urmată de trei ore de expunere a argumentelor de către apărare şi acuzare. Inculpatul va putea să ia cuvântul marţi.
Radovan Karadzic, o vreme fugarul cel mai căutat din Europa, a fost arestat în 2008 la Belgrad, după aproape 13 ani de când fusese dat în urmărire.
Din 2009 este încarcerat în închisoarea Naţiunilor Unite de la Haga, unde se află şi omologul său militar bosniac, Ratko Mladic, condamnat în noiembrie la închisoare pe viaţă.
În martie 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPIY) l-a găsit vinovat pe Karadzic de crime comise la Srebrenica şi Sarajevo în timpul sângerosului conflict din Bosnia (1992-1995), soldat cu peste 10.000 de morţi şi 2,2 milioane de refugiaţi.
Acum în vârstă de 72 de ani, Radovan Karadzic este responsabilul politic de rangul cel mai înalt care compare în faţa justiţiei de la Haga, după decesul fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic, survenit în timpul procesului.
În apelul redactat de avocatul lui Karadzic, Peter Robinson, se arată că judecătorii TPIY ''l-au prezumat (pe acesta) vinovat şi şi-au construit o sentinţă pentru a justifica această prezumţie''.
Considerat un erou de mulţi dintre compatrioţii săi, fostul preşedinte al entităţii sârbilor din Bosnia, Republika Srpska, Karadzic a denunţat un ''proces politic'' şi s-a declarat victima unei condamnări ''monstruoase''.
Karadzic a fost găsit vinovat de genocid pentru uciderea a aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebrenica în iulie 1995, în cel mai mare masacru comis în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie Agerpres.ro.
Potrivit judecătorilor, masacrul a făcut parte dintr-o campanie de ''purificare etnică'' planificată de Radovan Karadzic, generalul Ratko Mladic şi Slobodan Milosevic.
Karadzic a mai fost condamnat pentru persecuţii, omoruri, violuri, tratamente inumane comise mai ales în timpul asediului asupra oraşului Sarajevo, soldat cu moartea a 10.000 de civili în 44 de luni.
El a fost totuşi achitat la una din cele două acuzaţii de genocid, în lipsa probelor suficiente care să demonstreze că această infracţiune a avut loc şi în alte şapte localităţi din Bosnia.
Acuzarea, care ceruse condamnarea lui Karadzic la detenţie pe viaţă, a făcut la rândul său recurs la decizia instanţei, considerând-o prea clementă.
Audierea de luni va începe la ora 09:20 GMT în faţa Mecanismului pentru Tribunalele Penale Internaţionale (MTPI), succesorul TPIY după închiderea acestuia anul trecut.
O scurtă intervenţie introductivă a judecătorului principal Theodor Meron va fi urmată de trei ore de expunere a argumentelor de către apărare şi acuzare. Inculpatul va putea să ia cuvântul marţi.
Radovan Karadzic, o vreme fugarul cel mai căutat din Europa, a fost arestat în 2008 la Belgrad, după aproape 13 ani de când fusese dat în urmărire.
Din 2009 este încarcerat în închisoarea Naţiunilor Unite de la Haga, unde se află şi omologul său militar bosniac, Ratko Mladic, condamnat în noiembrie la închisoare pe viaţă.