Apelurile false la Urgenţă aduc prejudicii de 7.000 de lei zilnic
Pierderi zilnice de peste şapte mii de lei. Atât costă apelurile false la Urgenţă. Numai în zilele cu ninsori puternice medicii au recepţionat 40 de apeluri false. De cele mai multe ori doctorii aveau de-a face cu alcoolici care erau siguri că au nevoie de ajutorul specialiştilor. Chiar dacă se demonstrează contrariul, apelul fals nu poate fi sancţionat.
Mai trist e că nu doar copiii i-au în glumă un serviciu de importanţă majoră. Zilele trecute, a cerut ajutorul medicilor o femeie de 53 de ani.
"Spunea că se simte rău. Vorbea tot mai încet şi mai încet. Spunea că are două uşi încuiate, blocate. I-am cerut să încerce să ne deschidă, dar a pus receptorul", povesteşte medicul-coordonator Anatolii Proca.
Alertaţi, medicii au trimis o echipă de reanimare, având suspiciunea că femeia ar putea fi în comă. Au chemat şi salvatorii ca să deschidă forţat uşa.
"Au găsit o femeie, la ora 11 dimineaţa, în stare de ebrietate extremă", adaugă Proca.
Potrivit medicilor, sancţiuni în asemenea cazuri nu pot fi aplicate, deoarece omul a insistat că avea nevoie de ajutor.
"În momentul în care primim apeluri false se cheltuie combustibil, se pierd resurse umane. Dar cel mai important, se pierde timp în care se putea ajunge la adresele unde sunt cazuri cu adevărat urgente", explică şefa CNSPU, Svetlana Gaitur.
Situaţia devine mai gravă atunci când apelurile sunt false şi condiţiile meteo nu tocmai favorabile.
"Se întâmplă să fim sunaţi din stradă. Ajungem la destinaţie, dar nu putem găsi pacientul. Este dificil, mai ales din cauza zăpezii, în special când trebuie să ajungem în cartiere, unde mai sunt şi maşini parcate", povesteşte şoferul vasile Stratulat.
Anual serviciul medical de urgenţă înregistrează aproape 300.000 de apeluri, dintre care 20.000 sunt false. Pentru fiecare intervenţie a echipei de urgenţă, statul plăteşte, în medie, 200 de lei.