Aproape opt din zece moldoveni care suferă un accident vascular cerebral rămân cu dizabilităţi fizice pe viaţă
Aproape opt din zece moldoveni care suferă un accident vascular cerebral rămân cu dizabilităţi fizice pe viaţă sau, mai grav, mor din cauza atacului.
Cifra ar putea fi mult mai mică dacă pacienţii Asta, în timp ce medicamentele care i-ar putea salva rămân nefolosite. Se întâmplă în situaţia în care pacienţii nu solicită asistenţă medicală imediat după primele simptome ale unui eventual ictus.
Asta au încercat să le explice medicilor de familie din Ialoveni, specialiştii de la Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie.
Potrivit specialiştilor, pacienţii care suferă un accident cerebral vascular, pot fi salvaţi doar dacă beneficiază de asistenţă medicală în trei ore de la apariţia primelor simptome ale unui eventual ictus. Moldovenii însă nu se grăbesc să cheme ambulanţa, iar consecinţele sunt dintre cele mai grave: moarte, invaliditate sau perioade lungi de recuperare.
"Sunt in prezent mai multe persoane care ajung mai tarziu. Marea parte a pacienţilor ajung si dupa 24 de ore spre marele regret", a spus vicedirectorul medical al Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, Octavian Misic.
Aşa cum pacienţii trec târziu pragul medicului, preparatele care i-ar putea salva rămân neutilizate.
" Acest tratament se numeşte tromboliza. El candva era de neconceput la noi in tara, si era scump, dar acum il avem la dispoziţie la noi in tara, dar, factor paradoxal, oamenii mor, iar noi ramanem cu medicamentul nefolosit. Este vorba de neorganizare", a spus şeful de catedră neurologie USMF, Mihail Gavriliuc.
Specialiştii au explicat pe înţelesul oamenilor obişnuiţi care sunt semnele ce ar trebui să-i pună în gardă pe moldoveni.
"Senzatia de amortire a fetei, care poate ajunge pina la mana sau picior, la unii debuteza prin slabiciune in mana sau in picior, la altii se dergleaza vorbire, iar in oglinda daca se priveste, cum zice lumea, s-a strambat lumea. Acestea sunt niste manifestari initiale ale unui accident vascular cerebral si nu trebuiesc lasate la o parte, acus imi va trece, o sa vad ce se va intampla manie dimineata", a spus şeful de catedră neurologie USMF, Mihail Gavriliuc.
Instruirea le-a prins bine medicilor de familie din raionul Ialoveni.
" Noi, Medicii de familie suntem primii care ne confruntam cu acesti pacienti, si prima ar fi profilaxia, anume informarea", a spus medic de familie, Nicoleta Slimoschi.
La eveniment a participat şi preşedintele Comisiei parlamentare Protecţie Socială, Sănătate şi Familie, Valentina Buliga. Deputatul a anunţat că mesajul va ajunge la toţi medicii de familie din ţară.
"Consecinţele acestei maladii sunt grave. Creste numarul persoanelor cu dizabilitate, sunt in creştere costurile economice. De aceea cred ca este un lucru foarte bun. Care trebuie ulterior multiplicat, evaluat rezultatul si implementat pe întreaga tara", a spus deputatul PDM, Valentina Buliga.
Potrivit statisticilor 400 din o sută de mii de mii de moldoveni au suferit cel puţin un accident vascular cerebral, iar 25 la sută dintre aceştia nu au mai putut fi salvaţi.