Cătălina Ceban este o fetiţă curajoasă. A suportat cu stoicism cele şase operaţii de până acum. Este deopotrivă optimistă, sensibilă şi ambiţioasă, altfel nu ar face efortul de a ajunge de patru ori pe săptămână la Şcoala de Arte, unde studiază pianul. Dincolo de toate, este un copil de 11 ani, care merită o şansă. Visează la ziua în care va merge pe picioarele ei, fără ajutor.

În banca de la şcoală, Cătălina pare un copil ca mulţi alţii. Dar când se ridică de acolo vezi că nu e aşa. O luxaţie congenitală la şold i-a chinuit trupul, aşa că un picior este mai scurt cu aproape şapte centimetri. "Eu cu piciorul nu pot să alerg, să sar. Câteodată nu pot nici să merg, mă doare", a spus Cătălina.

Cele şase operaţii de până acum nu au fost suficiente. Mai este nevoie de una decisivă, dar părinţii sunt disperaţi că nu-şi permit o asemenea cheltuială. "Operaţia trebuia să o facem anul trecut. Nu am avut posibilitate să o facem, dar este foarte urgent pentru că va avea şi probleme cu coloana vertebrală. Operaţia costă în jur de 20 de mii de lei. Este o sumă foarte mare, noi nu avem de unde să o luăm",a declarat mama Cătălinei, Rodica Ceban.

Este limpede că din salariul de 1.140 de lei al mamei şi din câştigurile sezoniere ale tatălui, suma pare de neatins. "Cinstit să vă spun, îmi plânge inima când văd copilul acesta cum nu-i ca alţi copii", a afirmat tatăl Cătălinei.

O soluţie de compromis până la operaţie ar fi încălţămintea ortopedică, însă cea medicală costă prea mult. "Ne ducem la un simplu ciubotar, acolo plătim, facem cum putem", a explicat tatăl fetiţei.

De fapt, ambii copii ai familiei au probleme de sănătate. Carolina, fata cea mare, ştie însă că prioritate au necazurile surorii sale. "Eu nu văd bine cu ochiul stâng. Îmi trebuie ochelari, alţii. Din cauză că şi sora mea e bolnavă părinţii nu prea au bani şi nu pot acuma să-mi facă ochelari", a spus sora Cătălinei,

Chiar şi aşa, părinţii le încurajează pe fete să-şi cultive talentul muzical. Pentru aceasta, deşi locuiesc în satul Slobozia, merg de patru ori pe săptămână la Şcoala de arte din Ştefan Vodă.

"Pianul este un instrument deosebit şi are nişte clape foarte interesante", a afirmat Cătălina.

"Consider că ea are dorinţă foarte mare şi deoarece are această dorinţă noi mergem la întâmpinare. Este poate un stimul pentru dânsa, o bucurie, cea mai mare bucurie", a declarat profesorul de pian Robert Bulai.

Drumul până la şcoală nu este deloc uşor, la propriu. Mai ales când plouă. Cătălina nu are puterea să frământe noroaiele drumului de lângă casă. Aşa că tatăl o duce în spate până la marginea satului, unde mama şi fetele aşteaptă o maşină de ocazie care să le ia în oraş.

Ca orice copil, în ajunul sărbătorilor de iarnă, Cătălina are şi ea o dorinţă. Chiar una singură. "Dorinţa mea în seara de Crăciun este să mă tratez. Mă gândesc că o să fim mai fericiţi, nu o să avem griji, nu o să umblăm pe la spital", a menţionat Cătălina Ceban.