Protestele care au avut loc în ultima lună în Egipt împotriva preşedintelui Abdel Fattah El-Sisi au condus la arestarea a 4.321 de persoane, din care 3.709 au fost puse sub acuzare, potrivit agenţiei EFE, citată de agerpres.ro.

Conform aceleiaşi surse, printre cei arestaţi se numără 165 de femei şi 177 de minori. Protestele au început pe 20 septembrie la Cairo şi în alte oraşe. Deşi au fost de mică amploare, aceste manifestaţii au fost semnificative dacă avem în vedere faptul că au fost primele manifestaţii mai notabile din ultimii trei ani la care s-a cerut demisia preşedintelui El-Sisi.

Protestele au fost impulsionate pe reţelele sociale, printre cei care au încurajat populaţia să iasă în stradă fiind şi un om de afaceri stabilit în Spania şi care a denunţat public cazuri de corupţie şi risipă a banilor publici ce implică guvernul egiptean.

Protestele au încetat pe 12 octombrie, dar autorităţile de la Cairo au pornit un val de arestări împotriva manifestanţilor şi a unor intelectuali, avocaţi şi activişti, conform ONG-ului ECRF.

Acesta din urmă semnalează că 3.734 de persoane reţinute au fost deferite justiţiei şi acuzate de ”susţinere a obiectivelor unui grup terorist”, proteste ilegale şi instigare la proteste, utilizare cu rea credinţă a internetului şi reţelelor de socializare, precum şi răspândire de ”ştiri false” de natură să submineze siguranţa naţională.

Autorităţile au pus în libertate 802 persoane, dar alte 2.907 au fost plasate în arest preventiv, potrivit datelor aceluiaşi ONG, care mai notează că nu se cunoaşte situaţia legală în cazul a 461 de deţinuţi, dintre care 55 au fost daţi dispăruţi de familiile lor. De asemenea, ECRF afirmă că activişti precum avocatul pentru drepturile omului Mohamed El-Baker, Alaa Abdelfatah şi bloggerul Mohamed Ibrahim au fost inculpaţi pentru diferite capete de acuzare.

Potrivit ONG-ului Amnesty International, aceasta este cea mai amplă campanie de arestări desfăşurată în Egipt după alegerile din anul 2014. În anul anterior El-Sisi l-a înlăturat de la putere printr-o lovitură de stat pe liderul Frăţiei Musulmane, Mohamed Morsi, decedat anul acesta în iunie chiar în timp ce se afla în faţa unei instanţe de judecată.