Armenia și Azerbaidjan au anunțat marți confruntări de amploare la graniță, soldate cu victime de ambele părți. Ministerul Apărării de la Erevan a raportat bombardarea intensivă a pozițiilor armenilor asupra mai multor zone de la frontiera de est a țării, în apropiere de regiunea Karabah. Ministerul azer al Apărării a confirmat atacurile, declarând că acestea au fost ca răspuns la provocări și la o diversiune pe scară largă din partea armeană.

Potrivit presei azere, cele două pârți au ajuns marți dimineață la un acord de încetare a focului. Informația nu a fost confirmată de premierul armean Nikol Paşinian, care a anunțat doar, în parlamentul de la Erevan, că luptele au scăzut din intensitate la începutul zilei.

Ministerul Apărării din Azerbaidjan a raportat decese în rândul militarilor, fără a preciza numărul acestora, dar a menționat că responsabilitatea pentru pierderile de vieți omenești îi aparține conducerii politico-militare a Armeniei. Autorităţile de la Baku susţin că mai multe poziții, adăposturi și puncte întărite ale forțelor armate azere au fost supuse unor bombardamente intense cu arme de diferite calibre, inclusiv mortiere, de către unități ale armatei armene, iar ca urmare, există și pagube la infrastructura militară.

„Grupuri de diversioniști ale forțelor armate armene au minat, pe timp de noapte, zonele dintre pozițiile unităților armatei azere și drumul de aprovizionare în diferite direcții, folosind terenul muntos și golurile existente în văi. Ca urmare a măsurilor urgente luate de unitățile noastre pentru a preveni imediat aceste acte, au avut loc ciocniri”, a relatat şeful serviciului de presă al Ministerului Apărării din Azerbaidjan, Anar Eyvazov.

Potrivit unui comunicat al Ambasadei Republicii Azerbaidjan în Republica Moldova, Ministerul Apărării de la Baku susține că martorii au observat recent acumularea de arme ofensive, artilerie grea și personal din Armenia de-a lungul frontierelor Azerbaidjanului.  În plus, în pofida declarațiilor oficialilor armeni de rang înalt, personalul și echipamentul militar al forțelor armate armene continuă să fie prezente pe teritoriile azere controlate temporar de forțele de menținere a păcii rusești.

Mai mult, aceștia desfășoară activități comune cu formațiuni armate armene ilegale, se mai arată în comunicatul postat pe pagina de Facebook a ambasadorului Republicii Azerbaidjan în Moldova, Gudsi Osmanov.

Armata armeană a informată marți dimineața devreme că forțele azere au folosit artilerie, drone de luptă și arme automate pentru a lovi pozițiile sale de-a lungul diferitelor secțiuni de la granița Armeniei cu Azerbaidjanul. Oficialii armeni au declarat că cel puţin 49 dintre soldaţii săi au pierit în ultima confruntare. În timpul unei reuniuni de urgență prezidate de prim-ministrul Nikol Pașinian, Consiliul de Securitate al Armeniei a decis să se adreseze Consiliului de Securitate al ONU, dar şi Organizației Tratatului de Securitate Colectivă.

Conform acestui tratat, un atac asupra Armeniei, înseamnă un atac asupra tuturor țărilor care sunt membre ale organizației: Belarus, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.  Erevanul a cerut şi Moscovei să invoce și să „pună în aplicare" articolele relevante ale unui tratat ruso-armean privind apărarea reciprocă.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat în cadrul întâlnirii cu consilierul departamentului de stat al SUA pentru regiunea Caucaz, Philip Reeker, că responsabilitatea pentru provocări aparține conducerii militaro-politice a Armeniei. Ministerul de Externe de la Moscova susține că Armenia și Azerbaidjan au încheiat un acord de încetare a focului marți dimineață și le-a solicitat ambelor părți să se abțină de la escaladarea ulterioară. Autoritățile ruse susțin că armistițiul dintre Armenia și Azerbaidjan a fost realizat inclusiv după conversația dintre Putin și Pașinian, dar și a eforturilor depuse de diplomația de la Moscova. Nici în presa rusă, nici în cea azeră nu există informații despre o eventuală convorbire dintre Putin și Aliev. În același timp, Moscova și Baku au discutat la nivelul miniștrilor de Externe despre escaladarea situației din regiune.

Între timp, ministerul Apărării din Azerbaidjan anunță că în după-amiaza zilei de marți, armenii ar fi atacat pozițiile azere. La rândul lor, trupele armate azere anunță că ar fi răspuns atacurilor într-o manieră adecvată. Informația nu a putut fi confirmată din alte surse. În condiții de război nu există posibilitatea de a verifica operativ veridicitatea informațiilor oferite de pârțile beligerante. Între timp, OSCE și-a exprimat îngrijorarea și a făcut apel ca să nu fie irosit progresul înregistrat între Armenia și Azerbaidjan.

Și SUA s-au arătat profund îngrijorate de rapoartele privind atacurile de-a lungul graniței Armenia-Azerbaijan şi au lansat un apel pentru încetarea imediată a ostilităților, potrivit unei declarații din biroul secretarului de stat american Antony Blinken.

La rândul său, președintele Consiliului European spune că UE este „gata să depună eforturi pentru a preveni escaladarea ulterioară" și a spus că „nu există nicio alternativă la pace și stabilitate în regiune". De cealaltă parte, ministrul de externe al Turciei a declarat că Armenia ar trebui să înceteze provocările și, în schimb, să se concentreze pe negocierile de pace și cooperarea cu Azerbaidjan.

Conflictul armat dintre Azerbaidjan şi Armenia a izbucnit pentru prima dată la sfârșitul anilor 80, când ambele republici făceau parte din Uniunea Sovietică, iar forțele armene au capturat întinderi de teritoriu azer în regiunea Karabah, recunoscut de mult timp la nivel internațional ca teritoriu al Azerbaidjanului. Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul graniței comune de la sfârșitul războiului din 2020, atunci când Azerbaidjan a reușit să elibereze de sub ocupația regimului separatist susținut de Armenia o bună parte a teritoriului din  Karabah. Rusia, un aliat în domeniul securității al Armeniei, a introdus o forță de menținere a păcii în regiune după ce a intermediat un acord de încetare a focului între Armenia si Azerbaidjan. Un rol important pentru oprirea ostilităților l-a avut și Turcia, care este un aliat în domeniul securității al Azerbaidjanului. Războiul din 2020, care a durat aproape două luni, a provocat moartea a 6500 de oameni.

Liderii Azerbaidjanului și Armeniei s-au întâlnit de atunci de mai multe ori pentru a încheia un tratat menit să stabilească o pace de durată.  Autoritățile de la Baku susțin că armenii încalcă zilnic armistițiul de-a lungul frontierei după întâlnirea din 31 august dintre președintele azer Ilham Aliyev și premierul armean Nikol Pașinian, care a avut loc la Bruxelles. La rândul său, Erevanul respinge aceste afirmații ca fiind dezinformări.