Asociația Promo-LEX regretă declarațiile de miercuri ale premierului Natalia Gavrilița despre interesul Republicii Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru Uzina Metalurgică din Râbnița. Potrivit organizației, Chișinăul ar fi trebuit să condiționeze, la negocierile cu regimul separatist de la Tiraspol, acordarea anumitor facilități economice în schimbul unor garanții de respectare a drepturilor omului în regiunea transnistreană.

" Dumneavoastră cunoașteți că avem investitori care sunt gata să investească, inclusiv în domeniul prelucrării metalelor în dreapta Nistrului. Mai mult ca atât, aceste importuri, au de asemenea cerința să corespunde legislației naționale", a spus miercuri premierul.

Potrivit Promo-LEX, declarațiile Nataliei Gavrilița trezesc nedumerire și îngrijorare, în condițiile în care profiturile uzinei de la Rîbnița ar fi defalcate în mare parte pentru finanțarea regimului de la Tiraspol.

"Dacă ar fi să se implice în acest proces, cred că ar fi foarte eficient și necesar ca autoritățile să condiționeze cel puțin anumite probleme grave care se întâmplă și nu mai pot fi amânate, în ceea ce privește rezolvarea problemelor ce țin de drepturile omului", a spus directorul executiv al Asociației, Ion Manole. 

În declarația Asociației Promo-LEX se mai spune că, în prezent, mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova sunt deținuți ilegal în regiunea transnistreană. Asociația neguvernamentală precizează că printre cele mai frecevente încălcări comise, anul trecut, de regimul de la Tiraspol sunt instalarea noilor posturi de control, impunerea interdicțiilor de intrare în regiune, lipsa accesului la deținuți sau decese în condiții dubioase. Promo-LEX reiterează de asemenea că autoritățile de la Chișinău sunt restante la capitolul soluționării problemelor enunțate.

În replică la declaraţiile Promo-LEX, Natalia Gavriliţa a scris, pe Facebook, că Guvernul protejarea drepturilor omului în stânga Nistrului se află pe agenda cabinetului de miniștri și, în special, a Biroului Politici de Reintegrare.
Cât despre cererea către UE privind deblocarea trasferurilor de metale uzate în Moldova, Gavrilița scrie că includerea Moldovei pe o lista neagră din cauza activității unei întreprinderi din stânga Nistrului este un precedent periculos. Asta, deoarece decizia Uniunii Europene vine pe fundalul intenției de a atrage investiții în piața metalurgică din Moldova, care ar sparge monopolul uzinei de la Râbnița în utilizarea metalelor colectate pe teritoriul Republicii Moldova.

Din noiembrie, Uniunea Europeană a oprit transferurile de fier uzat către Republica Moldova. În prezent, aproximativ 70 la sută din cantitatea de deșeuri de metale care ajung în cuptoarele Uzinei metalurgice din Râbnița sunt aduse din UE.