Şapte cercetători americani au mers la ”Experimental Advanced Superconducting Tokamak” (EAST), reactorul chinez din Hefei. Aceştia au lucrat împreună cu cercetătorii chinezi în încercarea de a plasa litiul într-un mod eficient, în interiorul reactorului tokamak.

Reactorul Tokamak are o formă de gogoaşă şi foloseşte curenţi pentru a modela câmpul magnetic şi a capta plasma. Steleratoarele, alt tip de reactoare, au rezolvat problema modelării având chiar forma câmpului magnetic, scrie descoperă.ro.

Într-o declaraţie, Princeton Plasma Physics Laboratory (PPPL), unul dintre colaboratorii proiectului, a precizat că noile metode de injectare a litiului arată „progrese excelente”. În forma sa de pulbere, litiul a putut elimina instabilităţile din plasmă numite ELM (edge localized modes), care apar la marginea reactorului. Rezultate similare au fost obţinute cu ajutorul injectorului de litiu sub formă de granule.

Injectarea litiului lichid a redus cantitatea de deuteriu care a ajuns la marginea plasmei. Fuziunea nucleară implică fuzionarea deuteriului în heliu pentru a produce energie. Această metodă previne ca deuteriul de la margine să fie reciclat înapoi în miez, ceea ce poate duce la stoparea reacţiei de fuziune pe măsură ce căldura se pierde.

Acesta este doar unul dintre multele experimente cu fuziune nucleară care au loc în lume. Ţări precum Germania şi Coreea de Sud au făcut progrese tehnologice uimitoare în fuziunea nucleară.

Majoritatea reactoarelor au implicat utilizarea plasmei de heliu. Doar un reactor, Wendelstein 7-X, al Germaniei, a reuşit fuziune nucleară cu hidrogen, care a furnizat mai multă energie.

Din păcate, până acum, plasma a putut fi menţinută doar câteva secunde, deci este cale lungă până la construirea primului reactor nuclear fezabil. Totuşi, când vom ajunge acolo, vom avea energie verde infinită.