Astăzi, creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Naşterea lui Ioan Botezătorul sau Înaintemergătorul Domnului. Nici pe un sfânt nu l-au cinstit strămoşii noştri cu un post atât de sever, ca pe Sf. Ioan Botezătorul.

După Fecioara Maria, prorocul Ioan Botezătorul este al doilea sfânt, cel mai venerat de creştini. A fost fiul rabinului Zaharia şi a cuvioasei Elisaveta. Pe linie maternă, este rudă cu Iisus Hristos, Care, la fel ca şi mama lui Ioan, provenea din seminţia regelui David.

Conform legendei, din mila lui Dumnezeu, el a reuşit să supravieţuiască masacrului pruncilor din Betleem. Sfântul Ioan a crescut în deşert, pregătindu-se de marea slujire, prin post şi rugăciune. A trăit acolo până la vârsta de treizeci de ani, când Dumnezeu l-a chemat să predice poporului evreu.

Prorocul Ioan a venit pe malul Iordanului pentru a-L boteza pe Iisus Hristos. Ioan Botezătorul a avut o moarte de mucenic - i-a fost tăiat capul, la ordinul regelui Irod Antipa. Ucenicii lui Ioan i-au îngropat corpul în Sevastia din Samaria. Sfintele lui moaşte au devenit cunoscute prin mulţimea de minuni care s-au săvârşit.

Au fost păstrate în Germania, apoi în Iugoslavia de către emigranţii ruşi. O vreme, se credea că relicva e pierdută, deoarece a trebuit ascunsă, mai întâi de adepţii lui Hitler, apoi de regimul lui Tito. Din 1993, moaştele se află în mănăstirea pentru bărbaţi din oraşul Fetigny.

Pe mâna dreaptă lipsesc degetele mic şi mijlociu. Degetul mic se păstrează în muzeul din Istanbul, într-o raclă sub forma unei mâini. Degetul mijlociu se află în Italia, în Biserica Sf. Maria de Siena.

O dată pe an, relicva este expusă, pentru ca credincioşi sa i se poată închina. De Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este dezlegare la vin, untdelemn şi peşte.