Astăzi este marcată Ziua mondială a creierului
foto: realitatea.net
Ziua mondială a creierului este sărbătorită la 22 iulie, în fiecare an fiindu-i atribuită o temă diferită. Alegerea datei corespunde cu fondarea Federaţiei Mondiale de Neurologie, la 22 iulie 1957. În al 62-lea an de activitate, organizaţia îşi concentrează eforturile asupra migrenei, o afecţiune omniprezentă şi debilitantă, evidenţiază www.wfneurology.org.
În 2019, Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internaţională de Cefalee (International Headache Society - IHS) pentru susţinerea celei de-a cincea aniversări a Zilei mondiale a creierului.
În acest an, Ziua mondială a creierului este dedicată creşterii conştientizării cu privire la migrenă. Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume.
"Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial", a explicat preşedintele Zilei mondiale a creierului, profesorul Tissa Wijeratne.
"Lipsa susţinerii cercetării şi a publicaţiilor în acest domeniu în ţările cu venituri scăzute până la cele cu venituri medii este dezamăgitoare şi alarmantă. În aceste ţări trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Iar situaţia în ţările cu venituri ridicate încă necesită un progres semnificativ", a mai subliniat profesorul Tissa Wijeratne. În ciuda impactului său generalizat, "migrena continuă să fie sub-recunoscută, subdiagnosticată şi subtratată", notează www.wfneurology.org. Din cauza lipsei educaţiei în medicina cefaleei, nu este un lucru ieşit din comun ca furnizorii de sănătate să ducă lipsă de instrumente necesare diagnosticării şi tratării eficiente a pacienţilor. Ca rezultat, majoritatea pacienţilor nu primesc ajutorul de care au nevoie.
"Migrena primeşte mai puţină finanţare pentru cercetare decât majoritatea afecţiunilor grele din lume", spune secretarul general al WFN, profesorul Wolfgang Grisold. "Acordarea îngrijirii adecvate şi bazată de cercetări ar schimba radical povara migrenei. Sunt necesare standarde îmbunătăţite de îngrijire, astfel încât toţi să poată avea acces la tratament indiferent de situaţia financiară, gen, cultură sau localizare", a mai adăugat Wijeratne, scrie agerpres.ro
Migrena reprezintă o boală neurologică caracterizată prin dureri severe de cap, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeală, vertij, sensibilitate la lumină, sunete şi atingere. Este, de asemenea, asociată cu alte afecţiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boli cardiace, epilepsie, depresie, durere cronică, printre altele. Pentru ca pacienţii să găsească ajutor şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, diagnosticul precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale.
În 2019, campania desfăşurată în social media cu ocazia Zilei mondiale a creierului încurajează oamenii din întreaga lume să vorbească despre ''adevărul dureros'' (The Painful Truth) al migrenei, folosind hashtag-urile #worldbrainday şi #thepainfultruth. Pacienţi, profesionişti din sănătate, activişti şi îngrijitori sunt chemaţi să ia parte la webinarul World Brain Day de pe 22 iulie, în intervalul orar 17.00-18.00 (ora României) pentru a împărtăşi informaţii despre migrenă. În timpul prezentării de 60 de minute, experţi-cheie în această afecţiune vor oferi dezvăluiri vitale despre această boală şi vor evidenţia o strategie pentru tratarea tuturor pacienţilor.
WFN a încheiat parteneriate şi cu asociaţiile naţionale de neurologie. Aproximativ 120 de organizaţii din întreaga lume participă la iniţiativa de creştere a conştientizării sănătăţii creierului, iar Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN) se numără printre acestea, anunţă site-ul organizaţiei www.afectiuni-neurodegenerative.ro.
Conform informaţiilor prezentate de APAN, Federaţia Europeană a Asociaţiilor Neurologice (#EFNA) găzduieşte evenimente în patru capitale ale Uniunii Europene, inclusiv în Bucureşti. Scopul acestor evenimente este de a afla ceea ce contează cel mai mult pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice şi de a discuta despre modul în care acest lucru poate fi mai bine integrat în politica şi procesul decizional atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE. Evenimentul de la Bucureşti, din 22 iulie, se adresează reprezentanţilor oficiali ai asociaţiilor de pacienţi din domeniul neurologiei din România şi include experienţe ale pacienţilor, discuţii despre advocacy şi activităţi de sensibilizare.
În 2019, Federaţia Mondială de Neurologie (WFN) a încheiat un parteneriat cu Societatea Internaţională de Cefalee (International Headache Society - IHS) pentru susţinerea celei de-a cincea aniversări a Zilei mondiale a creierului.
În acest an, Ziua mondială a creierului este dedicată creşterii conştientizării cu privire la migrenă. Astfel, Federaţia Mondială de Neurologie se dedică promovării de informaţii elocvente despre cea mai comună afecţiune a creierului din lume.
"Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial", a explicat preşedintele Zilei mondiale a creierului, profesorul Tissa Wijeratne.
"Lipsa susţinerii cercetării şi a publicaţiilor în acest domeniu în ţările cu venituri scăzute până la cele cu venituri medii este dezamăgitoare şi alarmantă. În aceste ţări trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Iar situaţia în ţările cu venituri ridicate încă necesită un progres semnificativ", a mai subliniat profesorul Tissa Wijeratne. În ciuda impactului său generalizat, "migrena continuă să fie sub-recunoscută, subdiagnosticată şi subtratată", notează www.wfneurology.org. Din cauza lipsei educaţiei în medicina cefaleei, nu este un lucru ieşit din comun ca furnizorii de sănătate să ducă lipsă de instrumente necesare diagnosticării şi tratării eficiente a pacienţilor. Ca rezultat, majoritatea pacienţilor nu primesc ajutorul de care au nevoie.
"Migrena primeşte mai puţină finanţare pentru cercetare decât majoritatea afecţiunilor grele din lume", spune secretarul general al WFN, profesorul Wolfgang Grisold. "Acordarea îngrijirii adecvate şi bazată de cercetări ar schimba radical povara migrenei. Sunt necesare standarde îmbunătăţite de îngrijire, astfel încât toţi să poată avea acces la tratament indiferent de situaţia financiară, gen, cultură sau localizare", a mai adăugat Wijeratne, scrie agerpres.ro
Migrena reprezintă o boală neurologică caracterizată prin dureri severe de cap, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeală, vertij, sensibilitate la lumină, sunete şi atingere. Este, de asemenea, asociată cu alte afecţiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boli cardiace, epilepsie, depresie, durere cronică, printre altele. Pentru ca pacienţii să găsească ajutor şi pentru a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii, diagnosticul precoce şi accesul la un tratament eficient sunt vitale.
În 2019, campania desfăşurată în social media cu ocazia Zilei mondiale a creierului încurajează oamenii din întreaga lume să vorbească despre ''adevărul dureros'' (The Painful Truth) al migrenei, folosind hashtag-urile #worldbrainday şi #thepainfultruth. Pacienţi, profesionişti din sănătate, activişti şi îngrijitori sunt chemaţi să ia parte la webinarul World Brain Day de pe 22 iulie, în intervalul orar 17.00-18.00 (ora României) pentru a împărtăşi informaţii despre migrenă. În timpul prezentării de 60 de minute, experţi-cheie în această afecţiune vor oferi dezvăluiri vitale despre această boală şi vor evidenţia o strategie pentru tratarea tuturor pacienţilor.
WFN a încheiat parteneriate şi cu asociaţiile naţionale de neurologie. Aproximativ 120 de organizaţii din întreaga lume participă la iniţiativa de creştere a conştientizării sănătăţii creierului, iar Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Neurodegenerative din România (APAN) se numără printre acestea, anunţă site-ul organizaţiei www.afectiuni-neurodegenerative.ro.
Conform informaţiilor prezentate de APAN, Federaţia Europeană a Asociaţiilor Neurologice (#EFNA) găzduieşte evenimente în patru capitale ale Uniunii Europene, inclusiv în Bucureşti. Scopul acestor evenimente este de a afla ceea ce contează cel mai mult pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice şi de a discuta despre modul în care acest lucru poate fi mai bine integrat în politica şi procesul decizional atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE. Evenimentul de la Bucureşti, din 22 iulie, se adresează reprezentanţilor oficiali ai asociaţiilor de pacienţi din domeniul neurologiei din România şi include experienţe ale pacienţilor, discuţii despre advocacy şi activităţi de sensibilizare.