Astăzi se împlinesc 154 de ani de la Unirea Principatelor Române. Pe 24 ianuarie 1859, Muntenia şi Moldova s-au unit, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti. Acesta a fost rezultatul unui îndelungat proces istoric, pornit de la conştiinţa unităţii de neam şi limbă a românilor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

Unirea din 1859 a fost primul pas spre realizarea Marii Uniri de pe 1 Decembrie 1918, când s-a format statul naţional unitar român. Revoluţia din 1848 a permis apariţia primelor proiecte politice ale paşoptiştilor români.

Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular pentru unire în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a favorizat semnarea Convenţiei de la Paris din 1858. La începutul anului următor, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti.

În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două principate, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul şi a realizat, astfel, unirea politică. După înlăturarea sa de la putere, în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea la tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar Constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.