Astăzi se împlinesc 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza, la scurt timp după ce a fost numit domn al Moldovei şi Ţării Româneşti.

Meritul domnitorului Cuza a constat în acela că a reuşit să obţină recunoaşterea internaţională a Unirii Principatelor prin reformele sale în toate domeniile.

Tot atunci a fost creat primul Parlament unic, primul guvern unitar şi armată proprie. 

"Misia noastră, deşi frumoasă, este mare şi foarte grea. Noi nu o vom putea îndeplini decât dacă vom avea îmbrăţişarea sinceră şi sprijinul puternic al compatrioţilor noştri. Pentru că aceste mari reforme să aibă drept rezultat fericirea obştească, noi sfătuim şi îndemnăm pe toţi compatrioţii noştri, de orice stare şi condiţie, ca să uite dezbinările şi urile trecutului."

"Mica Unire" a scos ţara de sub influenţa ţaristă şi a garantat că trupele ruseşti nu vor mai călca pe teritoriul Principatelor fără acordul puterilor garante, care erau formate atunci din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

De asemenea, măsura a îndepărtat Rusia şi de gurile Dunării, care era o strategie pentru centrul Europei. Ţinând cont de acest curs al istoriei, poezia "Hora Unirii, scrisă de Vasile Alecsandri, a devenit un simbol al naţiunii române, jucată şi cântată de generaţii întregi.

Ţara a obţinut denumirea de România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 1866, când a fost redactată prima Constituţie. În acea perioadă, Transilvania era sub controlul austro-ungar.

A ieşit de sub această dominaţie abia în 1918, când a avut loc Marea Unire la Alba Iulia. Peste ani, în baza unul decret semnat de Klaus Iohannis în 2014, ziua de 24 ianuarie de mare importanţă istorică pentru români a fost declarată oficial liberă.

Cu ocazia acestui eveniment în mai multe oraşe din ţara vecină au loc depuneri de flori, se inaugurează expoziţii tematice, ceremonii religioase şi festive.