Astăzi se împlinesc 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Astfel, "Partida Naţională" a reuşit să profite de o scăpare în Tratatul de Pace de la Paris din 1856, unde nu se stipula că domnii Principatelor trebuie să fie persoane diferite, şi l-au ales pe colonelul Cuza în calitate de domn al Moldovei, în 5 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, în 24 ianuarie 1859.

Mai mult ca atât, meritul lui Alexandru Ioan Cuza constă în faptul că a reuşit să obţină recunoaşterea internaţională a Unirii Principatelor şi a iniţiat reforme în mai multe domenii. Astfel, atunci a fost creat primul Parlament unic, primul guvern unitar şi a fost instituită armata naţională.

"Mica Unire" a scos ţările române de sub influenţa ţaristă şi a garantat că trupele ruseşti nu vor mai pătrunde pe teritoriul Principatelor fără acordul celor şapte puteri garante: Imperiul Rusiei, Regatul Unit, Imperiul Francez, Prusia, Imperiul Habsburgic, Sardinia și Imperiul Otoman. De asemenea, prin Unirea Principatelor, Rusia a pierdut influenţa asupra gurilor Dunării, care era o zonă strategică pentru comerţul european.

Din 1862, ţara a fost denumită România, iar după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 1866 a fost adoptată prima Constituţie. Totuşi, în această perioadă, Basarabia, Bucovina şi Transilvania se aflau încă sub ocupaţie străină. Abia în 1918, toate regiunile istorice româneşte s-au unit cu Vechiul Regat şi au format România Mare. În 2014, preşedintele Klaus Iohannis a decretat ziua de 24 ianuarie drept sărbătoare oficială.