Astăzi se împlinesc 17 ani de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova. În tot acest timp Legea Supremă a suferit unele modificări, dar au mai rămas unele dispute şi controverse nesoluţionate.

"Cred că în această perioadă s-au văzut anumite neajunsuri în ea, spre exemplu articolul cu alegerea preşedintelui ţării, art.13 legat de limba oficială a statului. Prin urmare, se cere o revizuire a Consitituţiei în urma experienţei pe care am avut-i în aceşti 20 de ani de independenţă", a declarat deputatul liberal-democrat Valeriu Ghileţchi.

"Articolul 78 trebuie să fie precizat. Poate ar trebuie de inclus şi alte instituţii care pot alături de Parlament, de exemplu Adunarea Constituantă, sau de introdus turul trei, sau de găsit altă formulă ca preşedintele să fie votat şi să dispară această noţiune de dizolvare a Parlamentului în Constituţie", propune deputatul democrat Dumitru Diacov.

Liberalii insistă, însă, că e nevoie de o nouă Lege Supremă. "Clar este că în Constituţie trebuie să fie înlocuită limba moldovenească cu limba română. Rămâne problema articolele 78, 90 cu alegerea preşedintelui, avem multe articole care se bat cap în cap. Noi trebuie să adoptăm o constituţie nouă", susţine deputatul liberal Mihai Ghimpu.

La sfârşitul anului 2009, prin decret prezidenţial al fostului preşedinte interimar, Mihai Ghimpu, a fost creată Comisia pentru Reforma Constituţională. Printre propunerile acestei comisii se numără alegerea şefului statului de către popor, schimbarea denumirii limbii de stat în română şi acordarea dreptului la vot de la 16 ani.

Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994, a fost publicată în Monitorul Oficial Nr 1 din 12 august, acelaşi an şi a intrat în vigoare la 27 august 1994.