Astăzi se împlinesc 22 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Documentul a servit drept model pentru elaborarea Declaraţiei de Independenţă şi a Constituţiei Republicii Moldova. În cei 22 de ani, evenimentul nu a fost sărbătorit niciodată, deşi politicienii continuă să spună că semnarea Declaraţiei de Suveranitate a constituit o etapă importantă în istoria ţării.

Potrivit politicienilor, semnarea Declaraţiei de Suveranitate a fost un prim pas spre cel mai important eveniment - proclamarea independenţei Republicii Moldova.

"Este mai puţin important acest eveniment. Să zicem, că oamenii nu sărbătoresc suveranitatea deoarece este doar prima etapă spre formarea unui stat. Iar finalitatea este marcată prin independenţă. Bineînţeles că suveranitatrea este importantă, mai ales că a fost realizată pe timpul Uniunii Sovietice, dar ca şi importanţă independenţa are greutatea mai mare", a menţionat deputatul PD Adrian Candu.

Liberalii consideră că deputaţii Sovietului Suprem al RSSM nu au avut destul curaj să iasă de sub influenţa Moscovei, deşi era clar deja că zilele Uniunii Sovietice erau numărate.

"Trebuie să ţinem cont de ceea ce s-a întâmplat cu 22 de ani în urmă. Nici atunci clasa politică care a fost la cârma republicii pe atunci Sovietice Moldoveneşti nu a dat dovadă de suficienta vizionalitate, probitate pentru a se declara independent deplin şi definitiv vizavi de Uniunea Sovetică. Trebuie să se întâmple evenimentele din august 1991", a afirmat deputatul PL Ana Guţu.

"Poate nici nu e nevoie de a organiza evenimente cu fast. Dat, totuşi, autorităţile ar fi putut să trimită câte un mesaj de felicitare în ajun sau măcar să fi dat citirii textul Declaraţiei", a precizat deputatul în primul Parlament Pantelei Sandulache.

Declaraţia de Suveranitate a fost adoptată pe 23 iunie 1990 de către deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aflate în componenţa URSS. Declaraţia stipulează supremaţia legilor RSSM asupra celor unionale, instituie cetăţenia republicană şi prevede dreptul de a stabili relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. De asemenea, documentul stipulează caracterul unitar şi indivizibil al statului.