Dacă vreţi să ieşiţi la iarbă verde, atenţie la căpuşe! Insectele au ieşit din hibernare şi sunt un pericol pentru amatorii de picnicuri sau plimbări prin parcuri. Tocmai de aceea, medicii recomandă ca după fiecare ieșire la iarbă verde să ne verificăm minuțios, ca nu cumva să avem căpuşe sub piele.

De obicei, înţepăturile de căpuşe nu sunt dureroase, însă foarte periculoase.

Specialiştii ne recomandă să cerem ajutorul medicilor şi nici într-un caz să încercăm să scoatem singuri căpuşele de sub piele.

"Dacă dumneavoastră a-ţi uns-o cu diferite unguente, ea atunci mai tare poate să se adâncească sub piele şi să introducă bacteria care provoacă boala Lyme sau borelioza", - a declarat entomologul Alexandra Hristeva. 

Primele simptome ale bolii Lyme sunt febra, durerile de cap, oboseala și erupţiile cutanate.

Toate acestea pot fi evitate dacă nu atingem locul unde căpușa a pătruns în piele. Mulţi însă nu ţin cont de acest lucru.

Anul trecut, în Capitală, 84 de persoane au fost diagnosticate cu boala Lyme.

Specialiştii Centrului de Sănătate Publică a municipiului Chișinău îi sfătuiesc pe oameni să îmbrace haine de culori deschise, cu mâneci lungi, să evite desişurile. Iar atunci când se află în spații verzi timp mai îndelungat, să inspecteze pielea neacoperită şi, ajungând acasă, să facă duş.

Dacă este depistată o căpuşă, ea trebuie urgent îndepărtată, iar locul muşcăturii se tratează cu tinctură de iod sau cu soluţie de alcool de 70% și nicidecum prin alte metode. Pentru a decide tratamentul chimioprofilactic, persoanele trebuie să meargă la medicul de familie.

Potrivit datelor Centrului, în anul 2017 din căpușele colectate pentru investigații de laborator, 30% au fost infectate cu bacterii borrelia (agent patogen al bolii Lyme – borelioza acariană).

De la începutul lunii aprilie curent, cercetările au fost reluate, fiind deja colectate peste 100 de exemplare de căpuşe.

Boala Lyme este o afecțiune extrem de periculoasă, cu manifestări chiar și după câțiva ani de la mușcătură. Dacă nu se tratează, după ani de evoluție apar tulburări neurologice: afectare meningeală, paralizie facială, amorțeală la nivelul membrelor, pierderi de memorie, dificultăți de concentrare etc., precum și manifestări cardiovasculare (tulburări de ritm), afectare oculară, hepatită.