Glumele proaste se plătesc. Cei care dau telefoane de ameninţare riscă până la 12 ani de închisoare, iar instanţa îi poate obliga să suporte toate cheltuielile echipelor de intervenţie, dar şi prejudiciile celor pe care îi ameninţă. Daunele pot fi de sute de mii de euro. În ultima vreme, pirotehniştii au fost nevoiţi să caute pachete suspecte în sediile unor companii şi chiar în spitale, scrie digi24.ro.

Un apel telefonic, o clădire de birouri, un perimetru de siguranţă şi mulţi oameni care stau ca pe ace. Este o imagine pe care am întâlnit-o des. Şi totul din cauza unui om care nu realizează ce mecanism pune în mişcare atunci când anunţă o bombă.

Mugurel Săftoiu, şeful serviciului pirotehnic al IGPR: „Sunt copiii, alte categorii de persoane nemulţumite de concedieri, certuri cu angajatorul. au fost astfel de situaţii. A treia categorie, persoane care au suferinţe medicale”.

În urmă cu trei luni, cineva a sunat la numărul de urgenţă şi a anunţat că a pus o bombă într-o clădire de birouri. Peste 100 de poliţişti, jandarmi, pirotehnişti sau chiar ofiţer SRI au venit în câteva minute. Toţi au fost evacuaţi şi birourile au fost scotocite mai bine de trei ore.

După câteva zile scenariul s-a repetat la o multinaţională din nordul Capitalei. Au fost şi mai multe forţe de ordine. Aproape o mie de oameni au aşteptat în stradă peste cinci ore săptămâna trecută după ce un apel anunţa o bombă la Spitalul Militar. Pentru câteva momente, autorităţile s-au gândit să evacueze o parte dintr-o clădire.

Toate au fost alerte false. Un bărbat care a împrumutat bani de la o firmă a fost responsabil de prima alarmă. El a fost găsit în mai puţin de trei ore. A sunat dintr-o localitate din Prahova. Al doilea apel a fost al unui agent de pază care lucra pentru multinaţionala evacuată. La fel a fost prins şi cel care a ameninţat Spitalul Militar. Poliţiştii i-au urmărit telefonul şi au văzut că după ce a sunat la 112 se plimba pe trotuarul din faţa unităţii medicale. Aştepta să vadă câţi oameni a pus pe jar.

Mugurel Săftoiu, şeful serviciului pirotehnic al IGPR: „Simpla ameninţare cu folosire de materiale explozive se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani. Plus plata cheltuielilor, care nu este deloc mică”.

O astfel de intervenţie costă în jur de 1000 de lei. Instanţa ar putea să-l oblige pe cel găsit vinovat de alertă să achite şi prejudiciul pe care îl face instituţiei în care spune că există materialul explozibil. O corporaţie ar putea pierde sute de mii de euro dacă activitatea îi este blocată pentru câteva ore.

Statistic, 9 din zece 10 persoane care dau telefoane de ameninţare sunt prinse.