Fiecare anotimp aduce o serie de pericole cărora trebuie să le acordăm o atenţie specială. Dacă iarnă este sezonul fracturilor, vara este cunoscută pentru înţepăturile de insecte,insolaţie şi, nu în ultimul rând, înec, scrie farmaciata.ro.

Înecul presupune privarea de oxigen a organismului şi are drept cauza blocarea (umplerea în unele cazuri) cailor respiratorii cu apă sau orice alt tip de lichid. Înecul poate avea în linii mari două cauze.

Dacă nu se acordă primul ajutor în maximum 4-5 minute, victima poate deceda. 

Primul pas în caz de înec este îndepărtarea din apă. Ulterior, după eliberarea cailor respiratorii, se începe respiraţia artificială. 

Care sunt mecanismele de producere a înecului? 

1. Oprirea respiraţiei poate avea loc din cauza spasmului reflex al laringelui, că rezultat al pătrunderii apei până la coardele vocale. Deşi plămânii nu sunt plini cu apă, are loc sufocarea. Acesta este numit „înec uscat". La fel se întâmplă şi în cazul acoperirii ermetice şi puternice a gurii şi nasului cu mâna, după scufundarea în apă. Înotătorul îşipierde cunoştinţă şi se scufundă. Încetarea bătăilor inimii are loc la scurt timp după oprirea respiraţiei. Victima are în acest caz tegumentele palide, cu o nuanţă spre albastru. 

2. Înecul propriu-zis are loc din cauza umplerii cailor respiratorii cu apă. La scoaterea victimei din apă, tegumentele sunt cianotice (colorate vineţiu). 

3. Înecul sincopal presupune oprirea concomitentă a respiraţiei şi inimii, în mod reflex, că rezultat al scufundării. La scoaterea victimei, în căile respiratorii nu se găseştenicio picătură de apă. Tegumentele sunt palide, iar fenomenul poartă numele de „moartea albă". 

Scoaterea victimei din apă:

- salvatorul trebuie să se dezbrace şi să se descalţe înainte de a intră în apă, pentru că îmbrăcămintea să nu-i stânjenească mişcările 
- salvatorul va înota până în dreptul victimei şi se va apropia de victima din spate, apucând-o de sub braţ sau de par, ţinând-o cu faţă în sus, la suprafaţă apei 
- va duce victima la mal, înotând fie pe spate fie pe burtă, cu o singură mâna şi ţinând cu cealaltă mâna victima, cu faţă deasupra apei 
- la mal, victima va fi răsturnată cu faţă în sus 
- se eliberează căile respiratorii şi se evaluează funcţiile vitale 
- se încep manevrele de resuscitare cardio-respiratorie 
- dacă victima este conştientă se va aşeza în poziţia de siguranţă, pe o parte, deoarece pot apare vărsături 
- se va transporta victima obligatoriu la spital, unde va fi examinată şi supravegheată cel puţin câteva ore.

Acordarea primului ajutor 

Eliberarea cailor respiratorii presupune eliminarea lichidului restant după ieşirea din apă, lichid responsabil de realizarea blocajului. Acest lucru se realizează prin aşezareavictimei pe un plan solid, în poziţia lateral, de preferinţă cu capul poziţionat mai jos decât picioarele. Dacă respiraţia este prezenţa, victima se şterge cu un prosop uscat, seîncălzeşte şi i se da de băut lichid fierbinte. Dacă persoană este în stop cardiorespirator, se începe executarea masajului cardiac şi a respiraţiei gură-la-gură. 

În urmă metodelor de resuscitare, chiar dacă victima îşi recăpăta cunoştinţă, mersul la medic este absolut necesar. Fiind ţinut sub observaţie, este prevenită apariţia înecului secundar, caracterizat prin edem pulmonar, insuficientă respiratorie, oprirea respiraţiei şi apoi a inimii. 

Importanţa prevenţiei 

Uneori, apa se dovedeşte a fi înşelătoare chiar şi pentru înotătorii experimentaţi.

Nu vă avântaţi în situaţii dificile, mai ales dacă nu sunteţi foarte siguri pe abilităţile dumneavoastră. 

Supravegheaţi în permanentă copiii! 

După o expunere îndelungată la soare, nu vă aruncaţi în apă cu capul înainte.

 Diferenţa de temperatură poate duce la deces.

 În general, intrarea în apă se face treptat. 

Udaţi-vă iniţial corpul pentru a-l obişnui cu nouă temperatura.

Nu uitaţi de zona cefei la nivelul căreia se află o serie de artere sensibile la modificările de temperatura!