Psihiatrii avertizează despre răspândirea sindromului "burnout" printre lucrătorii medicali. Nu este vorba despre o boală în sensul obişnuit al cuvântului, ci despre surmenaj la locul de muncă.

Cei mai mulţi dintre doctorii care intră în depresie sunt oncologii şi chirurgii.

Octavian Taranov este medic de mai bine de 30 de ani.  Bărbatul recunoaşte că turele de noapte şi sutele de ore petrecute în sala de operaţie îi crează, periodic, stări depresive, în care nu mai contează nimic în jur.

"Noi, chirurgii toată viaţa ne-am confruntat cu arderea profesională. Servicii dese de noapte, operaţii grele, retrăiri toate acestea îşi lasă o amprentă asupra organismului, care se începe cu insomnie, nervozitate, depresie, pe urmă se începe hipertensiunea", a spus chirurgul Octavian Taranov.

Fenomenul numit drept ardere profesională este înrădăcinat în subconștient.

"Lupta cu arderea profesională este foarte grea. În unele cazuri te duci într-atât de obosit şi cu gânduri despre lucru, încât nu mai ştii să citeşti, nu mai ştii nimic", a spus medic internist, Alexandru Melniciuc.

Potrivit unor statistici neoficiale, fiecare al şaptelea medic din Moldova suferă de burnout. Lucrurile se agravează pentru că doctorii amână soluţionarea problemei.

"Deseori nu au timp pur şi simplu să vorbească despre emoţiile pe care le trăiesc, dar şi pentru că nu sunt foarte deschişi", a spus psihiatrul Andrei Eșanu.

Cel mai eficient tratament este setarea corectă a priorităţilor şi relaxarea.

"Eu propun întotdeauna să-ţi alegi scopuri uşor rezolvabile, deci scopuri pe o perioadă scurtă şi nu pe ani de zile. Da, şi să-ţi alegi nişte hobby-uri cere să-ţi oferă o perioadă de relaxare, în care îşi încarci pe nesimţite bateriile energetice", a spus psihiatrul ALBERT VERESS.