Parlamentul Republicii Moldova este compus din 101 de deputaţi şi, potrivit Constituţiei, este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legislativă a statului. Structura, organizarea şi funcţionarea Parlamentului se stabilesc prin regulament, iar resursele financiare ale instituţiei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.

La prima şedinţă a Parlamentului, care urmează să fie convocată de şeful statului, va fi ales preşedintele Legislativului. Potrivit articolului 64 din Constituţie, acesta este ales prin vot secret cu majoritatea voturilor deputaţilor aleşi şi poate fi revocat în orice moment prin votul secret a cel puţin două treimi din deputați.

Vicepreşedinţii Parlamentului vor fi propuși de șeful Legislativului după consultarea cu fracţiunile. Şedinţele instituției sunt publice, iar anumite întruniri pot avea loc cu uşile închise, după adoptarea unei hotărâri în acest sens.

Potrivit articolului 66 din Constituţie, printre atribuţiile de bază ale Parlamentului se numără adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, dar şi declanșarea referendumurilor. De asemenea, deputații asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării, aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi externe, dar şi doctrina militară a statului.

Totodată, parlamentarii aleg şi numesc persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege, precum prim-ministrul şi miniştrii, dar şi exercită controlul asupra puterii executive. Mai mult, deputaţii pot declara stare de urgenţă, de asediu şi de război, dar şi pot iniţia cercetarea şi audierea subiectelor de interes public.

Parlamentul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iulie, iar a doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.

Legislativul se mai poate întruni şi în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea şefului statului, a preşedintelui Parlamentului sau a o treime din deputaţi.