Noi ipoteze în cazul scandalului de spionaj româno-rus. Potrivit presei de la Moscova, Gabriel Grecu, acuzat de spionaj de autorităţile ruse, ar fi cerut informaţii legate de situaţia socio-economică a Republicii Moldova şi Ucraina. Unele publicaţii mai afirmă că românul ar fi încercat să obţină date despre dislocarea trupelor ruseşti din autoproclamata republică transnistreană.

Şeful Comisiei pentru Relaţii Externe a Dumei de Stat, Konstantin Kosacev, spune că măsurile de sancţionare ale Moscovei împotriva României ar putea viza şi domeniul economic. Mai mult, oficialul consideră că "România este o ţară care are relaţii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza Moldovei".

Ziarul de business "Vzgliad" afirmă că agenţii români caută, de cele mai multe ori, informaţii despre situaţia socio-economică a Republicii Moldova, autoproclamata republică transnistreană şi regiunile ucrainene Cernăuţi şi Odesa.

O altă publicaţie rusă, "Moscovski Komsomoleţ" scrie că Gabriel Grecu se interesa de dislocarea trupelor ruseşti în stânga Nistrului şi că el ar fi lucrat în interesul unor terţe părţi, adică NATO şi SUA.

Într-un articol publicat de "RIA Novosti" se spune că misiunile diplomatice rusă şi română ar putea rămâne fără colaboratori. Şi asta pentru că România a decis expulzarea lui Akopov din cauza declarării lui Grecu drept "persona non grata", de către autorităţile de la Moscova.

Scandalul de spionaj a izbucnit pe 16 august, când diplomatului român Gabriel Grecu a fost reţinut la Moscova de agenţii Serviciului Federal de Securitate al Rusiei. Ministerul de Externe de la Bucureşti a condamnat modul în care a fost tratat Grecu de către ruşi pe care i-a acuzat de încălcarea convenţiile internaţionale privind relaţiile diplomatice.