Astăzi, în cadrul ședinței Parlamentului, Bogdan Zumbreanu a oferit detalii despre recuperarea fraudei bancare.

Potrivit acestuia au fost identificate 73 de companii nerezidente care au deschis conturi în 11 jurizdicții: Austria, Cipru, Elveția, Federația Rusă, Estonia, Franța, Cehia, Letonia, Lichtenstein, Monaco și Italia, din care au fost deja analizate 3.908 operațiuni bancare a 25 companii nerezidente.

"Despre frauda bancară: Furtul miliardului, jaful secolului, frauda bancară și alte sintagme care au definit această infracțiune au reușit să bulverseze întreaga societate și clasă politică, au generat speculații, opinii controversate, reproșuri și nu în ultimul rând a devenit unul dintre cele mai eficiente instrumente de manipulare a opiniei publice și de acumulare a capitalului politic de către persoane atât din lumea politicului, cât și din afara lui.

Nu sunt în măsură să acuz pe nimeni pentru forfota în societate, iar pe alocuri isteria creată pe anumite subiecte în acest sens. Sunt absolut deacord că interesul visavi de acțiunile întreprinse de instituțiile statului în demascarea beneficiarilor acestei infracțiuni și recuperarea bunurilor sustrase este unul primordial.

Și ca să fiu mai precis, este o datorie pusă inclusiv pe umerii mei ca și cetățean. Ori noi toți suntem cetățeni ai acestei țări, deci toți împreună suntem ostaticii unei situații care s-a produs indiferent de voința noastră. Este și o chestiune de responsabilitate enormă, ca împreună cu Procuratura Anticorupție să ajungem într-o zi să spunem societății că am făcut tot ce ne-a stat în puteri și am reușit să întoarcem banii furați oamenilor.

Vă spun toate acestea în speranța că ve-ți înțelege că pentru angajații Centrului, pentru mine personal, pentru colegii din Procuratură, dar și pentru întreaga echipă de specialiști din cadrul altor organe implicată în investigarea fraudei bancare, este important ca lumea să cunoască în limitele accesibile toate particularitățile procesului de recuperare.

La 13 iunie 2018, Procuratura Generală a publicat și prezentat strategia elaborată în acest sens. Este un document la colaborarea căruia a muncit foarte mult întreaga echipă antrenată în acest proces. Documentul indicat conține un plan de acțiuni ale organelor responsabile, în limitele competenței, în vederea identificării persoanelor care au beneficiat de mijloace financiare sustrase din cele trei bănci, inclusiv celor care au susținut și contribuit la aceasta, identificării traseului mijloacelor financiare sustrase, cu stabilirea destinației finale.

Recuperarea mijloacelor financiare sustrase, fie prin identificarea acestora, fie în caz de imposibilitate prin identificarea altor bunuri ce aparțin acelor care se fac vinovați și aplicarea față de aceștia a măsurilor de asigurare ulterior încasare cu fiscale. Conform strategiei vizate, termenul de implementare și efectuare a acțiunilor de recuperare este de trei ani. Pentru executarea acțiunilor enumerate, Agenția de Recuprare a bunurilor infracționale, începând cu 14 iunie 2018 a întreprins următoarele: a elaborat proiectul regulamentului cu privire la elaborarea, administratea și valorificarea bunurilor infracționale sechestrate definitivat în baza propunerilor și obiecțiilor instituțiilor interesate.

În cadrul desfășurării de către Agenție a investigațiilor financiare paralele dispuse prin delegația procurorului, au fost analizate manual în lipsa unui soft specializat, în total 321 de rulaje bancare a conturilor în valoare națională și străină, a 37 societăți autohtone, ceea ce constituie 215.880 operațiuni pe conturi deschise în trei bănci. Au fost identificate 73 de companii nerezidente care au deschis conturi în 11 jurizdicții: Austria, Cipru, Elveția, Federația Rusă, Estonia, Franța, Cehia, Letonia, Lichtenstein, Monaco și Italia, din care au fost deja analizate 3.908 operațiuni bancare a 25 companii nerezidente, care au 50 de conturi bancare deschise într-o bancă comercială din Letonia.

În privința a 33 de companii nerezidente, urmează a fi obținute răspunsurile de la partenerii externi privind operațiunile bancare efectuate și documentele confirmative aferente.

Aceste documente urmează a fi utilizate, și din câte arată practica, va trebui să intervenim iarăși cu solicitpri pentru a vedea unde au plecat banii transferați, altor companii sau persoane, urmând aceleași proceduri. Suplimentar pentru identificarea traseelor de transfer și localizarea mijloacelor bănești, precum și a bunurilor deținute de 59 de persoane fizice, identificate în cadrul delegațiior respective, au fost expediate solicitări prin canalele securizate informale ale Europol: 28 de state, Interopol: 192 de state, precum și prin intermediul rețelelor specializate: 54 de state. Până la moment au parvenit răspunsuri doar de 22 de state, o parte din țările care au reușit să răspundă solicitărilor adresate, au solicitat cereri în vederea furnizării informațiilor relevante.

Actualmente fiind acumulate documentele necesare perfectării cererilor. De asemenea, șapte țări, inlusiv Belgia, Bulgaria, Elveția, Germania, Lituania, Olanda, Spania - au solicitat informații suplimentare cu privire la circumstanțele în care au fost comise infracțiuni.

Ca rezultat, Agenția pentru Recuperare a bunurilor Infracțioanle a remis în adresa solicitanților, informațiile suplimentare solicitate. Alte 8 țări au informat despre lipsa bunurilor imobile, care ar aparținea persoanelor implicate. În cadrul cooperării internaționale pe cazul respectiv, agenția a stabilit contacte directe cu instituții similare din alte țări pentru efectuarea unui schimb mai eficient și mai rapid de informații, însă aceasta nu ne exonerează de obligațiunea respectării procedurilor formale. Analiza efectuată a circulației cu multiple ramificații până în prezentă de către organul de umrărire penală a permis identificarea beneficiarilor efectivi a circa 90 % din mijloacele financiare sustrase din cadrul celor tre bănci.

Ca rezultat a investigațiilor financiare paralele s-a reușit identificarea bunurilor, valori mobiliare, care aparțin beneficiarilor efectivi, a sumelor din frauda bancară. Este vorba de 22 de întreprinderi.

Urmare a vânzării acestor acțiuni, la contul Băncii de Economii au parvenit deja circa 420 milioane de lei. Aceasta este cifra efectiv recuperată la acest moment. Această cifră nu include în sine și mijloacele efectiv recuperate ca rezultat a activității Băncii Naționale. Informația prezentată astăzi este strict bazată pe documente oficiale și constituie rezultatele investigațiilor efectuare în conformitate cu rigorile Legislației", a spus direcotrul CNA, Bogdan Zumbreanu

De asemenea, deputatul PSRM, Vlad Batrîncea a evidențiat faptul că au fost recuperați 420 de milioane de lei.

"Sunt 45 de dosare care au fost duse până la sfârşit şi ca urmare au fost recuperaţi banii proveniți din furt, 420 de milioane de lei. Circa 22 de milioane de euro.

S-au recupreat în total 1 miliard 219 milioane, din care 51 de procente sunt credite întoarse benevol și 21% forțat", a spus deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

"La moment, 7.74 de miliarde de lei este suma prejudiciului pe dosarele penale trimise în instanța judecată cu identificare beneficiarilor efectivi.

1.9 miliarde este suma prejudiciului pe dosarele aflate în urmărire penală

cu beneficiarii identificați și 1.06 miliarde este suma prejudiciului unde beneficiarii finali încă nu sunt identificați, pe dosarele penale care la moment le avem în gestiune", a spus Bogdat Zumbreanu.

Publika.md amintește că aproape două miliarde de lei au fost recuperate, până în data de 1 august, de la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, din vânzarea activelor celor trei instituții financiare, statul a obținut aproape 880 de milioane de lei.

Aproximativ un miliard 50 de milioane de lei au fost recuperate din creditul de urgență în valoare de 13,5 miliarde de lei oferit de BNM celor trei instituţii financiare.

Băncile au intrat în proces de lichidare în toamna anului 2015.