Numărul de circumscripţii care vor fi deschise peste hotare în cadrul sistemului de vot uninominal va fi stabilit în funcţie de mai multe criterii. Vor fi luate în calcul datele misiunilor diplomatice privind moldovenii aflaţi în străinătate, dar şi numărul de cetăţeni care se vor înregistra în prealabil, pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, că vor să participe la scrutin. Acestea sunt propunerilor autorilor proiectului, prezentate în cadrul audierilor publice desfăşurate miercuri. Subiectul a împărţit în două tabere participanţii la dezbateri.

Potrivit deputatului PDM Sergiu Sîrbu, Comisia Electorală Centrală va avea o hartă a circumscripţiilor electorale peste hotare după ce va fi cunoscut numărul de alegători din diasporă.

"În dependenţă de numărul de secţii de votare, evident, deja vom şti aproximativ câte circumscripţii electorale uninominale avem nevoie peste hotare şi în dependenţă de numărul aproximativ al alegătorilor", a precizat Sîrbu.

"Nu-mi închipui cam cum ar fi graniţa unei circumscripţii electorale după hotare. Ei sunt înscrişi în lista noastră aici, în Registrul cetăţenilor. Şi sunt înscrişi în lista cetăţenilor care în prelabil o dau la CEC sau nu o dau, sau la Misiunile Diplomatice", a precizat Eugen Ştirbu, fost preşedinte CEC.

"Care vor fi graniţele? Avem în Est diaspora, avem în Vest, avem peste ocean, cum le vom oferi aceste circumscripţii? Cum votează ei, ca să ştie cum se înregistrează candidatul, cum va vota. Şi apoi, să nu uităm că diaspora noastră foarte mult. Adică, astăzi el e în Italia, mâine poate fi în Portugalia, poimâine poate fi în Irlanda", a subliniat Valeriu Ghileţchi, deputat neafiliat.

"Diaspora. Da, sigur că diaspora trebuie să fie reprezentată, însă, eu cred că şi diaspora trebuie să se conformeze normelor europene. Cum şi-o doreşte toată, lumea, aşa?", a spus Anatolie Prohniţchi, preşedintele Partidului Verde Ecologist.

"Noi, după părerea mea, nu avem diaspora. Avem un număr de cetăţeni, care se află, vremelnic sau permanent, după hotarele Republicii Moldova", a precizat Victor Gurău, analist politic.

"Referitor la diaspora, că pe lângă că au paşaport şi cetăţenie moldovenească, românească, mai au şi cea italiană şi permis de şedere în Italia sau în altă ţară. Plătesc impozite în ţara respectivă, lucrează şi nici gând nu au să se întoarcă, o parte din cetăţeni. Dar, asta nu înseamnă că nu trebuie într-o modalitate să le garantăm un drept constituţional", a declarat Marcel Darie, liderul Partidului "Frontul Salvării Moldovei".

"Eu propun ca doi deputați, unde este Europa de Est, America, ambele Americi, Europa de Vest și America este arondată la o circumscripție uninominală. Iar Rusia, Europa de Est, Ucraina și până la Japonia va fi arondată la altă circumscripție uninominală", a explicat fostul comisar al orașului Bender, Victor Alexeev.

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a menționat că trebuie să se țină cont și de legislația ţărilor în care sunt stabiliţi moldoveni:

"Sunt țări care interzic crearea, formarea secțiilor de votare în afara ambasadei, ambasadei Republicii Moldova sau serviciului consular și asta de exemplu e Germania".

La alegerile prezidențiale din toamna anului trecut au participat peste 138 de mii de moldoveni aflați peste hotare. Potrivit datelor CEC, în Italia au ieşit la vot 43 de mii de oameni, în România - peste 14 mii, În Franţa - peste 9 mii de alegători, iar Rusia şi-au exprimat opţiunea electorală opt mii de moldoveni.

Dezbaterile pe marginea proiectului privind votul uninominal vor continua şi săptămâna viitoare.