Alianţa pentru Unirea Românilor a contestat la Curtea de Apel Chişinău decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide 150 de secţii de votare peste hotare la alegerile din 11 iulie. În demersul expediat instanţei, AUR precizează că hotărârea CEC are un caracter ilegal şi abuziv, pentru că instanţa a obligat comisia să deschidă cel puţin 190. Formaţiunea precizează că CEC încalcă repetat legea şi aminteşte despre alegerile prezidenţiale de anul trecut, când la secţiile de votare de peste hotare s-au creat aglomeraţii fără precedent, iar procesul electoral a fost gestionat defectuos.

"Îmi amintesc clar cum cei de la CEC spuneau că nu se pot deschide mai multe secţii, pentru că a mai rămas foarte puţin timp. În acelaşi timp, tot în acelaşi interval, dumnealor propuneau să deschidă câteva, şase, şapte secţii. Deci se poate, dacă se vrea.", a comunicat candidatul Alianţei pentru Unirea Românilor, Vlad Bileţchi

Şi alte partide au criticat decizia autorităţii electorale, pe care au catalogat-o drept o ofensă la adresa moldovenilor din diasporă. 

Vicepreşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, Sergiu Litvinenco a scris pe pagina lui de Facebook că decizia Comisiei Electorale Centrale este o bătaie de joc față de lege, mai ales că instanțele de judecată au spus răspicat că trebuie deschise 190 de secţii de votare.

"Este încălcarea dreptului constituţional al fiecărui cetăţean al nostru din diasporă. Ei au plecat peste hotare ca şi părinţii, fraţii, surorile noastre, din cauza sărăciei, ei au dreptul la vot.", a menţionat candidatul Partidului "Acasă Construim Europa", Gheorghe Cavcaliuc.

"Ceea ce face CEC demonstrează o dată în plus că această instituţie rămâne în continuare aservită unor interese oligarhice, unor interese despre care, probabil, ar trebui să vorbească mai mult Procuratura, pentru că este o ofensă în adresa concetăţenilor noştri din străinătate.", a afirmat candidatul Platformei "Demnitate şi Adevăr", Andrei Năstase.

"Acum, când CEC-ul nu îndeplineşte nici decizia Curţii de Apel, nici decizia Curţii Supreme de Justiţie, noi putem constata că controlul asupra CEC-ului totuşi predomină. Eu cred că cea mai importantă modificare pentru viitorul ţării va avea loc în 11 iulie.", a spus candidatul Blocului "Renato Usatîi", Renato Usatîi.

Serviciul de presă al PSRM ne-a transmis un mesaj în care menționează că CEC a decis să nu se supună indicațiilor unor ambasadori străini, dar să respecte legislația.

Şi Avocatul Poporului solicită CEC-ului să-şi revizuiască hotărârea în regim de urgență şi să majoreze numărul de secții de votare pentru diasporă, astfel încât să fie oferite șanse egale tuturor cetățenilor care doresc să-și exercite dreptul la vot.

Contactaţi de Publika TV pentru a afla de ce nu au respectat hotărârea instanţei de judecată şi au deschis mai puţin de 190 de secţii de votare pentru diasporă, preşedintele CEC, Dorin Cimil şi secretarul instituţiei, Maxim Lebedinschi, au refuzat să facă orice declaraţii referitoare la acest subiect şi au făcut trimitere la un comunicat plasat pe site-ul CEC. În textul acestuia, instituţia lasă să se înţeleagă că a decis să deschidă mai puţine secţii având la bază devizul de cheltuieli pentru scrutin. Conducerea CEC nu ne-a răspuns nici dacă a solicitat sau nu Guvernului bani suplimentari ca să poată deschidă 190 de birouri.

Trebuie să amintim faptul că, în data de 7 iunie, după ce CEC a decis sa deschidă doar 139 de secţii de votare în străinătate, Ministerul de Externe a  precizat într-un comunicat de presă că dispune de capacitățile logistice necesare pentru organizarea alegerilor în 191 de birouri. Joi, însă, ofiţerul de presă al Ministerului de Externe, Sergiu Corcodel, nu a putut să ne spună dacă acest lucru mai este valabil. 

Comisia Electorală a decis să deschidă 150 de secţii de votare pentru diasporă chiar dacă două instanţe judecătoreşti au obligat instituţia să deschidă cel puţin 190.